Focus

Published on noiembrie 29th, 2014 | by Lucian Sârbu

30

16 noiembrie: o victorie a diasporei… interne?

Mă văd nevoit să deschid acest text cu un disclaimer: nu pretind că explicația pe care o voi oferi mai jos este singura valabilă cu privire la rezultatul votului din 16 noiembrie. Ea reprezintă o concluzie care se suprapune atât pe o părere și o experiență personală, ca membru în comisia unei secții de vot, cât și pe anumite cifre statistice publicate de BEC. Este, așadar, un amestec de subiectivitate și obiectivitate în tot ceea ce voi scrie mai jos. Pot spune că în mod subiectiv îmi formulasem părerea și ipoteza pe care o voi expune mai jos încă de pe la orele 20 ale zilei de 16 noiembrie, ca urmare a interacțiunii de până la acea oră cu sute de oameni care veniseră să voteze la o secție din centrul Bucureștiului. Obiectiv, ipoteza mi-a fost întărită de diversele date statistice și interpretări sociologice care au apărut în săptămâna care a urmat alegerilor. Recunosc însă că eu am perceput cifrele și dezbaterile sociologilor strict prin ipoteza formulată de mine subiectiv, pe baze empirice. Deci e posibil să fi perceput statisticile într-un mod interesat. De aceea nu am pretenția că ipoteza mea e validă științifică. Cred doar că poate da o direcție de cercetare care merită investigată pentru a înțelege masiv votul anti-PSD din data de 16 noiembrie.

Faptele

Faptele sunt știute. Deși candidatul PSD Victor Ponta era favoritul cert al alegerilor prezidențiale, în cele din urmă a pierdut alegerile, aparent inexplicabil, în fața candidatului ACL, Klaus Iohannis. Victoria lui Klaus Iohannis e cu atât mai remarcabilă cu cât:

– la dezbaterile tv din săptămâna de dinaintea alegerilor, care până acum dădeau în mod tradițional învingătorul (Emil Constantinescu în 1996 și Băsescu în 2004 și 2009 au profitat din plin de dezbaterile tv directe cu contracandidații pentru a atrage de partea lor ultimii votanți disponibili) Klaus Iohannis fusese surclasat net de Victor Ponta;
– Victor Ponta intrase cu 10% avans în turul 2 (40,4% vs. 30,4%) și își asigurase sprijinul câtorva competitori din turul 1. Sociologii au arătat că în turul 2 chiar a primit o bună parte din voturile acestora (70% dintre votanții lui Tăriceanu și 50% dintre votanții lui Dan Diaconescu și Vadim Tudor au votat cu Ponta) [1];
– echipa lui Victor Ponta a reușit un rezultat foarte bun, candidatul PSD fiind, cu 5,26 milioane de voturi, mai votat decât candidații precedenți (Adrian Năstase și Mircea Geoană). Cu acest rezultat, de altfel, Ponta ar fi devenit președinte în 2004.

În ciuda acestor avantaje evidente ale candidatului PSD, Klaus Iohannis a reușit să obțină peste 6,28 milioane de voturi pe fondul unei participări masive la vot pe care nimeni nu o anticipa. Participarea de anul acesta a întrecut cu mult atât participarea din 2009, cât și pe cea din 2004, ceea ce naște firesc întrebarea cu privire la resortul care a determinat o prezență atât de masivă la vot. Un vot din convingere pentru Klaus Iohannis este exclus, pentru simplul motiv că în turul 1 candidatul ACL obținuse doar 2,88 milioane de voturi. Chiar dacă era de așteptat să mai adune 90% din voturile celorlalte candidate de dreapta, Monica Macovei și Elena Udrea, plus 90% din voturile diasporei, plus voturile unei părți însemnate din comunitatea maghiară (care votează tradițional anti-PSD), și chiar și o parte dintre voturile politicienilor cu care încheiase Ponta înțelegeri, tot nu se explică cca. 1,5 milioane de voturi – mai mult decât marja cu care l-a învins pe Ponta și pe care sociologii din jurul PSD-ului o credeau imposibilă chiar și în cazul „celui mai prost scenariu”. Dacă am fi avut de-a face cu un vot din convingere pentru Iohannis, atunci măcar o parte a acestor 1,5 milioane de votanți ar fi trebuit să voteze pentru favoritul lor și în turul 1. Nu s-a întâmplat așa.

Postul de televiziune „Facebook” și Victor Ponta ca produs tehnologic de nișă

Deja e un fapt recunoscut de toată lumea: la alegerile din 2014 Facebook a bătut televiziunile. Facebook este folosit de ani buni ca mediu de informare și chiar ca unic mediu de informare de foarte mulți români, deși această evidență, cunoscută deja de multe companii care alocă bugete importante comunicării pe Facebook, este neglijată de formatorii tradiționali de opinie care încă mai au impresia că simpla deținere a unor posturi radio-tv e suficientă pentru a influența opiniile publicului.

Comunicarea pe Facebook, spre deosebire de comunicarea prin intermediul mijloacelor media tradiționale, e multipolară și multidirecțională. Pe Facebook oricine poate fi un „influencer” (lider de opinie) în cercul său de prieteni. Evident, anumite personalități publice pot influența mai mult decât o face un anonim, dar niciodată o personalitate cu o largă recunoaștere publică nu va putea influența opinia publică în proporție de 100% câtă vreme se vor găsi oameni, oricât de anonimi, de altă părere. Aceasta este, pe scurt, logica din spatele funcționării rețelei sociale. Nu are rost să intrăm în amănunte avansate privind algoritmul Facebook („Edgerank”), dar pe scurt lucrurile așa stau: oricine deține mica lui părticică de influență și nimeni nu are garantat locul de zeu absolut al adevărului, așa cum se întâmplă la televizor, unde publicul nu poate decât să ia act pasiv de ceea ce susțin, unidirecțional și unipolar, adică strict dinspre sticla tv către mintea utilizatorului, vedetele și analiștii postului tv preferat.

PSD-ul nu a neglijat campania online, dar a neglijat în mod evident campania pe Facebook. Pe online strategii PSD s-au mulțumit cu o campanie display beneficiind probabil de un buget generos, care însă a suferit de aceeași inadecvare la noua comunicare prin intermediul rețelelor sociale de care suferă și televiziunea: campaniile display prezintă unidirecțional produsul (în cazul de față politicianul, Victor Ponta) și mesajele dorite. Pentru un produs care nu necesită validare socială, de pildă pentru produse tehnice de nișă (cititoare de coduri de bare, utilaje industriale, genți de scule etc.) reclama unidirecțională este suficientă pentru că niciodată părerea prietenilor habarniști exprimată pe Facebook, la o bere sau cine mai știe unde și cum, nu va putea compensa părerea unor specialiști. De aceea rolul reclamei display în aceste nișe e acela de a conștientiza publicul țintă asupra existenței produsului, urmând ca publicul țintă să ia decizia de achiziție după ce se informează profesionist asupra caracteristicilor produsului și decide că este într-adevăr un produs util. În schimb, în cazul unor produse de masă, în care evaluarea privind valoarea intrinsecă a produsului o poate face oricine, reclama unidirecțională lipsită de suportul mediei sociale este complet ineficientă. „Rivalitatea” Apple vs. Samsung, pe care am avut cu toții prilejul să o admirăm recent cu prilejul „bendgate” (problema Iphone-urilor care se îndoaie) prin intermediul satirelor create de Samsung la adresa rivalilor și răspândite ca fulgerul pe rețelele sociale, stă mărturie în acest sens. „Războiul” dintre companii se poartă pe părerile pe care și le formează utilizatorii simpli, nu profesioniști, despre produsul adversarului. Cu cât mai proastă e părerea – cu atât mai bine!

Campania online a PSD-ului s-a mulțumit așadar să-l prezinte pe Victor Ponta ca pe un produs tehnologic de nișă, care nu (mai) are nevoie de validare socială. Poate din acest motiv au neglijat complet comunicarea specifică pe Facebook – cea mai populară rețea socială din România – unde publicitatea electorală a fost strict de tip unidirecțional, prin intermediul câtorva pagini oficiale care repetau anumite mesaje-tip. În data de 4 nov., de altfel, un strateg din zona de influență a PSD dovedea că în această zonă noile medii de comunicare online nu sunt înțelese deloc:

„…realitatea românească nu este cea de pe Facebook, social media sau în orice alt teritoriu din media electronică. Ştiu, este impresionant când vezi milioane de like-uri, dar astea vin de la internauţi pasivi care nu se implică în offline în discuţii sau politică. Doar 2% la sută participă constant ca emiţători de mesaje, restul sunt legume virtuale. Dacă eşti atent o să vezi că sunt câteva zeci de persoane care comentează, distribuie, înjură etc. În campania pentru turul I al alegerilor prezidenţiale din 2014 doar 19% dintre electorii care au internet (59%) declară că au urmărit campania pe internet, adică maximum 10% din populaţie, dar jumătate spun ca nu merg la vot, deci rămân vreo 5%. Viaţa reală a oamenilor este în altă parte şi ei acolo te aşteaptă, măcar să le vezi condiţiile de viaţă şi să le asculţi păsurile. ” [2]

Sigur că „realitatea” nu era și nu e pe Facebook, dar opinia publică este. Pur și simplu PSD-ul a abandonat complet acest teritoriu, abordându-l (suicidal) cu instrumentele publicității clasice.

Nașterea unei noi categorii electorale, sau diaspora… internă

Totuși, ce emoții au reușit să se propage prin intermediul rețelei sociale, și de ce? Părerea unanimă este că imaginile cu cozile de la vot din diaspora au fost cele care au trezit sentimentul anti-guvern în general, manifestat prin votul anti-Ponta în particular. Ceea ce e neclar, e mecanismul prin care emoția s-a transformat în vot: cine a fost într-atât de emoționat, cine s-a simțit atât de vizat de problema diasporei încât să vrea neapărat să voteze împotriva lui Ponta, dând peste cap toate calculele și așteptările specialiștilor?

Un lucru interesant legat de aceste alegeri este dat de faptul că s-a votat masiv pe liste suplimentare. Au fost peste 1,56 milioane de voturi pe liste suplimentare. Dintre acestea 0,37 milioane de voturi au fost în străinătate și 1,19 milioane în interiorul țării.

Comparativ cu 2009 voturile pe liste suplimentare în interiorul țării au fost cu 0,35 milioane mai multe (o creștere de 41,88%), ceea ce reprezintă un prim lucru remarcabil.

În același timp, voturile populației înscrisă pe listele permanente au fost cu numai 4,76% mai multe decât în 2009. Creșterea remarcabilă a prezenței la vot din 2014 a avut loc, așadar, ca urmare mai ales a votului pe liste suplimentare.

Cum bine știm, pe listele suplimentare au votat toți cetățenii care nu își aveau domiciliul în localitatea în care au avut posibilitatea de a vota. Poate fi vorba de turiști „electorali” sau reali, de diverși cetățeni care din comoditate sau din alte motive nu și-au actualizat buletinul după schimbarea domiciliului, de studenți aflați la studii în afara localității de domiciliu sau de emigranți economici. De ultima categorie se leagă ipoteza mea.
Fiind membru în comisia unei secții de vot din centrul Bucureștiului, la Institutul de Arhitectură, am putut vedea deosebirile dintre votanții pe liste suplimentare de la turul I și de la turul II. La turul I aceștia erau în mod evident majoritar studenți. La turul II studenții au fost mult mai puțini, profitând probabil de minivacanța acordată de guvern pentru a merge acasă. În schimb la secție s-au prezentat o mulțime de tineri stabiliți în București. Cu mulți intram în vorbă și aflam chiar de la ei ce fac prin București; cu alții nu era greu să-mi dau seama că nu sunt studenți pentru simplul motiv că nu mai aveau 20-21 de ani ci băteau lejer spre 30. Puțini, foarte puțini dintre ei, erau niște votanți conștiincioși, cu abțipilduri multe pe buletin. Majoritea covârșitoare votau cel mult pentru a doua oară.

Bucureștiul, după cum se știe, a fost un campion al votului pe liste suplimentare, cu peste 142.000 de votanți. În 2009 nu fuseseră decât 57.000 de votanți pe listele suplimentare. Explicația convențională e că în București, ca și în restul marilor centre universitare, au votat studenții. Explicația aceasta totuși nu stă în picioare din câteva motive de bun-simț:

– nu toți studenții dintr-un centru universitar sunt veniți din provincie (deci nu votează pe liste suplimentare);
– nu toți sunt la zi, o parte din studențimea românească fiind la IDD sau FF (deci e foarte probabil să voteze la domiciliu);
– era imposibil să rămână toți pe loc, fără să profite de ordonanța de urgență a guvernului care îi trimitea acasă;
– chiar dacă toți studenții ar fi provinciali, la zi, și ar fi rămas pe loc în ziua votului, în unele centre universitare procentajul de vot al studenților ar atinge niște cote absurde, aproape de 100% sau poate chiar mai mare. [3]

O creștere spectaculoasă față de 2009 a celor care au votat pe liste speciale s-a înregistrat în toate orașele mari, nu doar în marile centre studențești (București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași) ci și în orașe precum Pitești, Galați, Tg. Jiu etc. Unele dintre ele fără nici un fel de veleități universitare.

Dacă ne uităm pe voturile care s-au exprimat pe liste suplimentare doar în orașele reședință de județ și în București, creșterea e fenomenală față de 2009: un plus de peste 0,2 milioane voturi (431.035 voturi față de 227.282 în 2009), adică o creștere de 89,65%. În același timp voturile exprimate pe liste suplimentare în restul țării au fost cu numai 24,13% mai multe ca în 2009.

Mai mult: diferența de creștere procentuală dintre votanții pe liste suplimentare din mediul urban și cei din mediul rural devine și mai mare dacă vom considera în primul eșantion și alte orașe respectabile în afara reședințelor de județ (ex. Hunedoara, Lugoj, Bârlad, Roman, Râmnicu Sărat, Onești, Caransebeș etc.) plus Ilfovul, care de câțiva ani s-a populat cu zeci de mii de familii care mai au numai formal domiciliul în București, dar de facto locuiesc în zona din afara Bucureștiului. Eventualul „turism electoral” care se petrece prin comune și sate uitate de lume, dacă a existat, a existat cam în aceeași măsură în care a existat și în 2009. În ciuda insinuărilor unei părți a mass-mediei de dreapta, creșterea uriașă de participare pe liste suplimentare față de alegerile din 2009 (câștigate pe plan intern de candidatul PSD) vine dinspre electoratul care a votat în mediul urban, nu în cel rural.

Lucrul acesta s-a tradus și în rezultatul votului. Diferența e netă în ceea ce privește candidatul anti-PSD. Dacă în 2009 în orașele reședință de județ și în București Traian Băsescu obținuse 1,95 milioane voturi (51,72%) față de 1,82 milioane cât obținuse Mircea Geoană, de data asta candidatul PSD a fost literalmente zdrobit: 2,53 milioane voturi (59,62%) obținute de Iohannis față de numai 1,73 milioane voturi obținute de Victor Ponta (și diferența în procente ar fi și mai mare dacă am socoti și restul orașelor de dimensiuni respectabile). De altfel diferența absolută la nivelul urban, unde s-a votat masiv pe liste suplimentare, plus diferența dată de votul din diaspora, acoperă aproximativ exact diferența finală dintre cei doi candidați ceea ce ne sugerează că de fapt aici a fost cheia victoriei lui Iohannis.

Acest fapt mă face să formulez următoarea ipoteză care ar merita, cred, investigată mai atent: imaginile emoționante cu emigranții români din străinătate care stăteau la coadă să voteze au avut un impact psihologic major asupra migranților interni care au votat masiv împotriva guvernului reprezentat prin Victor Ponta. Deși ei nu sunt vizibili în statistici, și nici nu sunt luați în considerare de politicieni, e o realitate faptul că în marile orașe ale României există sute de mii de emigranți („provinciali”, cum li se zice în București) care pleacă din satele, comunele și orășelele lor mici și lipsite de viitor în căutarea unui loc de muncă și a unei vieți mai bune. Mulți dintre ei provin fără îndoială din rândul studențimii care termină studiile într-un oraș mare și apoi rămân acolo.

Studiile arată că numai după 2010 peste 1 milion de români s-au mutat dintr-un județ în altul. Dintre aceștia circa 30% au făcut-o din motive pur economice, pentru a-și căuta de lucru. [4] Aceștia sunt, ca și concetățenii noștri din străinătate, tot o diaspora, numai că una internă. Ghinionul lor e că nu trimit „valută” în țară, ceea ce îi face complet neinteresanți pentru politicieni și mass-media (deși muncind în marile orașe e neîndoielnic că ei aduc valută în țară). Ei au fost cheia propagării emoției legată de votul din diaspora. Cauza votanților din străinătate a stârnit un val de emoție în România pentru că a găsit un mediu de propagare favorabil, migrația internă fiind la fel de masivă precum cea externă și migranții interni fiind în general lipsiți de dreptul de a vota (la locale și parlamentare nu pot vota, nefiind prezenți la domiciliul din buletin), ceea ce i-a putut face în mod particular simpatetici față de problema votului din străinătate.

Răspunsul PSD-ului la problemele emigranților interni: un discurs populist-isteric de dreapta

În mod normal migranții economici interni ar fi trebuit să formeze un electorat solid al stângii, cu condiția ca PSD-ul să fie un partid de stânga. Cineva venit să se angajeze într-un oraș mare are două probleme permanente care trebuie rezolvate, locuința și jobul. Restul problemelor și aspirațiilor: întemeierea unei familii, nevoia de status social, valorificarea plăcută a timpului liber etc. – sunt simple efecte ale unei rezolvări favorabile a acestor două probleme de bază.

Or, realitatea românească din acest punct de vedere e destul de sumbră. Situația pieței închirierilor din România o cunoaștem. Cadrul legal e vag și de fapt doar o mică parte a pieței e fiscalizată. Proprietarii au drepturi depline asupra chiriașilor, cărora le pot mări chiria sau pe care îi pot da afară după cum li se năzare. În tranzacțiile imobiliare există o asimetrie reală între drepturile și puterea de negociere a chiriașilor și drepturile și puterea de negociere a proprietarilor. Puterea PSD-istă, pretins de stânga, nu a făcut nimic pentru a corecta această anomalie a pieței. În doi ani și jumătate se puteau impozita suplimentar proprietățile goale (pentru a stimula introducerea lor în circuitul piaței închirierilor), sau se putea da o lege care să reglementeze clar cadrul legal al închirierii de apartamente. În loc de asta, PSD-ul nu doar că nu a mișcat un deget în favoarea chiriașilor, dar a și păstrat privilegiile acordate proprietarilor de guvernele anterioare – e vorba mai ales de impozitul de 12% pe chiria declarată, o cifră mai mică decât cota unică și incomparabil mai mică decât TVA-ul sau decât taxarea muncii, dar și de lejeritatea (indulgența) administrativă cu care este privită piața închirierilor locative – și a păstrat funcțional programul „Prima Casă” care de fapt a stabilizat prețul proprietăților, implicit al chiriilor, la un nivel rupt de realitate, dar convenabil băncilor și proprietarilor.

Aceeași constatare tristă o putem face și cu privire la situația de pe piața muncii. În doi ani și jumătate PSD-ul, pretins partid de stânga, nu a simțit nevoia să corecteze nimic din codul muncii neosclavagist propus de guvernul Boc. E logic, așadar, să credem că de fapt PSD-ul se simte bine cu acest cod al muncii și nu vede nici o problemă prin existența sa.

Mai mult, PSD-ul și-a abandonat în cei 2 ani și jumătate de guvernare orice veleitate de stânga, și cu atât mai mult a abandonat – dacă a avut vreodată – orice ambiție de transformare radicală a societății românești în sensul unei mai mari incluziuni sociale, al unei mai mari participări politice a oamenilor simpli sau al unei mai profunde transformări a mecanismelor de redistribuire care ajută pe termen lung coeziunea și prosperitatea unei societăți moderne. Dimpotrivă, PSD-ul s-a îndepărtat exact de electoratul tradițional al Stângii – clasa „muncitoare”, adică toți cei care desfășoară o activitate productivă prin intermediul căreia își vând forța de muncă în schimbul unui salariu sau al altor forme de venit dependent de munca proprie – preferând, pe de o parte, să marșeze pe o falsă ideologizare a eternului și plicticosului conflict cu Traian Băsescu, îmbrăcat și răs-îmbrăcat în aceleași straie demonice în care oricum președintele se îmbrăcase singur și se compromisese începând cu anul 2010, și pe de altă parte să încerce cu disperare să-și asigure integral votul categoriilor tradițional captive ale guvernului, indiferent de culoarea politică: pensionarii (care depind de bunăvoința politică a guvernului pentru a-și primi pensiile), sărăcimea rurală ținută artificial într-o poziție de dependență prin ajutorul social etc. În acest sens PSD-ul nu doar că și-a abandonat valențele de stânga, dar a abordat în această campanie un discurs straniu axat pe niște valori clare ale extremei dreapta populistă de tip Marine Le Pen sau Geert Wilders: etnocentrism, fundamentalism creștin (ortodoxism), familism și naționalism. Valori prin excelență conservatoare și liniștitoare pentru o anumită parte a publicului, valori care garantează voturi și votanți chiar și în cele mai avansate democrații, dar care … nu prea au nimic de-a face cu valorile tradiționale ale Stângii. Anumite voci ale PSD (ex. senatoarea Gabriela Vrânceanu-Firea) chiar s-au remarcat prin luări de poziție stridente, populist-isterice, tipice liderilor europeni amintiți mai sus, cu atacuri inepte asupra celor care nu au copii, asupra religiei lui Iohannis etc. Strategia aceasta a funcționat binișor până la un punct, dovadă cele 5,2 milioane de voturi. Însă PSD-ul nu a avut nimic de oferit fix celor care ar trebui să fie votanții Stângii, adică oamenii care își vând forța de muncă în schimbul unui salariu recurent sau al altei forme de venit similar (încasări pe PFA, mici dividende etc.). Dimpotrivă, pe fondul retragerii tot mai evidente a PSD-ului dinspre zona stângii spre zona de centru-dreapta, discursul de apărare a clasei muncitoare, numită pompos „clasă mijlocie”, a fost preluat de ani buni în peisajul politic românesc de partidele de Dreapta. Este meritoriu acest lucru, și este bine că partidele de Dreapta și-au asumat ceea ce fosta Stângă românească nu mai vrea să-și asume, dar nu trebuie uitat că Dreapta nu va putea niciodată să propună politici care să fie cu adevărat favorabile muncii pentru simplul motiv că nu poți să împaci și capra, și varza: și munca, și capitalul.

Revenind la ideea de bază, presupunerea mea este că sutele de mii de oameni din mediul urban care au votat pe liste suplimentare pentru Klaus Iohannis și care se pare că i-au și adus aportul decisiv la victorie sunt în marea lor majoritate acești migranți interni care, deși nu sunt reprezentați politic de nimeni, au simțit nevoia punctuală de a se identifica la vot cu cauza emigranților externi, ținuți la coadă la ambasadele din străinătate. În acest fel ei și-au manifestat nu doar repulsia față de un regim personificat, vrând-nevrând, de Victor Ponta, un regim incapabil să le asigure condiții decente de locuire și muncă, dar și solidaritatea cu cei aflați, în fond, în aceeași situație cu ei: departe de casă, abandonați de politicieni, în căutarea pe cont propriu a unei vieți mai bune.

Mici concluzii

Migranții interni nu au fost neapărat votanții lui Klaus Iohannis. Este clar că pe 16 noiembrie Klaus Iohannis a beneficiat de un vot care a avut la bază resorturi emoționale, nu raționale. Votul a fost unul de penalizare a unui act de proastă guvernare. Cea mai mare greșeală pe care ar putea-o face președintele ales este să creadă că are în spate 6,2 milioane de votanți care sunt îndrăgostiți de „lucrul bine făcut”. Este fără îndoială un merit al echipei sale de imagine că a reușit să găsească între turul 1 și turul 2 o problemă (o cauză) atât de puternică, încât sute de mii de emigranți interni s-au simțit obligați să-și exprime solidaritatea cu diaspora de afară, și un mediu – Facebook – prin care să popularizeze această cauză. Însă, prin natura lor și prin ceea ce reprezintă, oamenii aceștia ar fi trebuit mai degrabă să voteze – într-o țară normală – un candidat de stânga. Nu știm câți dintre ei îl vor mai vota în 2019 pe Klaus Iohannis, care rămâne – până la proba contrarie – un om fundamental de dreapta, dar știm sigur că există, în sfârșit, o masă critică de votanți sensibili la marile probleme și propuneri ale stângii: dreptate socială, transparență administrativă, democrație reală și participativă, respect pentru muncă, toleranță religioasă, toleranță etnică, laicitate.

Klaus Iohannis a câștigat norocos aceste alegeri pentru simplul motiv că la ora actuală pe scena politică nu există nici un partid puternic și autentic de stânga. Măcar pentru atâta lucru, și tot ar trebui să-și mai domolească anumite părți ale discursului său și să fie ceva mai umil sau mai înțelegător față de cauzele tradiționale susținute de stânga (fiind votat de mulți oameni fundamental de stânga, dar anti-PSD). Pe de altă parte, dacă PSD-ul vrea să se mai cheme „partid de stânga” atunci trebuie să înțeleagă că timpul votului „cu stimulente electorale” a trecut și să renunțe la apropierea discursivă periculoasă de dreapta populist-isterică europeană. În caz contrar va fi perceput așa cum și este de fapt: ca un alt partid de dreapta. Mai populist, dar tot de dreapta. Pentru că a fi „un partid de stânga” nu înseamnă câtuși de puțin a fi doar un pic mai la stânga celorlalte partide de dreapta…


[1] http://www.agerpres.ro/politica/2014/11/18/avangarde-iohannis-castigator-al-alegerilor-in-bucuresti-si-transilvania-ponta-in-moldova-si-muntenia-20-20-03
[2] http://www.stiripesurse.ro/strategul-vasile-dancu-analiza-devastatoare-pentru-victor-ponta_938099.html
[3] Conform unui studiu al Consiliului Național pentru Finanțarea învățământului Superior numărul studenților din România se redusese la jumătate în 2013 față de 2008: cca. 0,54 milioane față de 1,1 milioane. Bacaureatul serios din ultimii ani a avut un impact direct în acest sens. http://www.cnfis.ro/wp-content/uploads/2012/08/CNFIS-Raport-public2013-final.pdf
[4] http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-17478056-migratia-interna-evolutia-somajului-economiei-exista-vreo-corelatie-anul-trecut-peste-350-000-romani-schimbat-localitatea-domiciliu.htm

Tags: , , , , , , ,


About the Author

Născut în 1975. Studii universitare de filozofie și de marketing. A colaborat de-a lungul timpului la diverse reviste culturale (Literatorul, Calende, Argeș, Observator Cultural etc.) cu proze, recenzii, traduceri, eseuri. Începând cu anul 2007 a scris sub pseudonimul „Manole” cel mai popular blog de imobiliare din România, „Balonul imobiliar”, descifrând bula imobiliară într-o perioadă în care discursul dominant nu comunica altceva decât că „economia duduie”. Autor al unui volum de eseuri intitulat „Adevăr și democrație” apărut în anul 2001 la Editura Paideia.



30 Responses to 16 noiembrie: o victorie a diasporei… interne?

  1. Toma says:

    Articolul incepe bine si sfarseste printr-un sofism de balta.

    Cunoasteti existenta EdgeRank, e stiut (si confirmat de Edward Snowden) faptul ca daca americanii au posibilitatea tehnica atunci isi baga cu siguranta si coada in treburile altora, si totusi ajungeti la concluzia ca Ponta a fost invins de studentii provinciali pentru ca nu a scos Prima Casa.

    „Seriously?!?”

    • Păi am zis foarte clar: în opinia mea nu studențimea a dat votul decisiv pentru Iohannis. În orașe precum Tg. Jiu, Caransebeș, Alba Iulia etc. etc. etc. nu există cine știe ce studențime, și totuși numărul votanților pe liste suplimentare a fost pe alocuri și dublu față de 2009. Eu am încercat doar să ofer o ipoteză cu privire la propagarea emoției legată de votul din diaspora. Care a putut fi mediul favorabil? Care a putut fi categoria socială și electorală care să se fi simțit atașată de această idee? În rest, că ideea o fi fost „cu inocență” popularizată de „departamentul CIA de la Palo Alto (sediul Facebook)” nu contest, dar nici nu putem dovedi așa ceva.

      • Toma says:

        Daca esti furnica intr-un musuroi si intr-o buna zi o cizma iti zdrobeste musuroiul, nu inseamna ca trebuie sa cauti cauza printre surate, „oare cizma a picat peste noi pentru ca furnicile provinciale nu s-au rugat suficient?„.

        In spatele lui Iohannis, a fost acelasi Felix Tataru care a fost si in spatele lui basescu in 2004 si 2009. A beneficiat puternic de ajutorul de peste ocean si prin „fabricarea consimtamantului” cum o numea Edward Bernays, a luat un subiect si l-a transformat intr-o isterie nationala. Exact reteta din 2004 si 2009. Atunci au fost asa zisele fraude electorale, ieri a fost aglomeratia (generata intentionat prezentata ca unica in istorie) din diaspora.

        Victimele principale ale acestei manipulari nu sunt majoritar studenti, majoritar provinciali, majoritar inalti sau majoritar frumosi si desteti. Ci sunt majoritar conectati la FB. Minoritar, sunt cei influentati de cei conectati la FB, bunicile care voteaza cum zice nepotu repetent la IDD dar cu telefon destept si FB. Si per total, asa cum rezultatul a aratat, sunt multi si foarte usor manipulabili. Sunt totusi 7,2 milioane de romani controlati prin EdgeRank, o cifra suficienta pentru „experimentul” FB de a functiona spectaculos.

        Manipularea sociala e cu atat mai simpla cu cat implica un numar mai mare de indivizi. Asa ca isi permitea sa aleaga absolut orice subiect, inclusiv cel cu diaspora care nu e privita tocmai ok de catre votantii din tara (capsunari, nu platesc taxe aici, oricum nu locuiesc in tara, etc). Cu puterea de control oferita de FB si cateva goarne de presa, pariez ca si alte subiecte aveau un succes similar, gen „pesedistii sunt comunisti, alungati lupii”, „pesedistii iubesc culoarea rosu”, „ponta a vandut copii”, etc.

        Cizma a picat aici pentru ca piciorul merge intr-o anumita directie.

  2. Dana says:

    Cred ca va inselati cand spuneti ca votul a fost emotional si nu luati in calcul faptul ca romanii s-au maturizat si au votat pentru un presedinte care intai gandeste, apoi vorbeste si care are character.Raspunsul lui IOhhanis „Decat sa fiu marlan, mai bine pierd.” cucerise on si offline-ul inainte de alegeri, pentru prima data romanii au avut sansa sa valideze bunul-simt si au facut-o.

  3. vgeorgicas says:

    Votul din 16 dec a fost unul anti-ponta, nu pro-iohanis. Asta este limpede pentru orice om normal al acestei tari. A enervat aroganta lui ponta. Iohanis numai a beneficat prin ricoseu.
    LS are dreptate.
    Iar eu ramin la convigerea mea, urmeaza sa vedem cel mai slab presedite din istora Romaniei.

    • Dar e tragic, pentru cà un vot anti-Ponta cu rezulta pro-Johannis va intari si mai mult politica de neo-colonie a României…. singura pozitia de stânga in acest caz particular era sà nu votati, adica sà aiba orice candidat un percent asa de jos cà n-ar fi avut nici o legitimitate democraticà…. cum sà desfàsurat era cum l-am scris in Argumente si Fapte, valsu marionetelor….

  4. teodor gugiu says:

    Interesant articol. Ideea migratiei interne, in special, care ar fi reusit sa reverbereze nemultumirea diasporei. Din cate stiu eu, IRES a promis o cercetare sociologica in care sa cantareasca greutatea relativa a unor cauze invocate dupa 16 noiembrie, precum telefoanele in tara ale diasporei, iritarea produsa de cozile din strainatate. Cu siguranta ipoteza dvs. ar trebui sa-si gaseasca locul in aceasta cercetare.

  5. Pingback: 16 noiembrie: o victorie a diasporei… interne?

  6. AC says:

    Concluziile ar trebui sa-i dea de gandit… autorului. 🙂

    „oamenii aceștia ar fi trebuit mai degrabă să voteze – într-o țară normală – un candidat de stânga.

    Deși nu vorbim în mod normal de votanți… practicanți, diaspora internă e categoria cea mai guristă din on-line. Tocmai printre aceștia dai de cei mai mari… „dreptaci”.

    Și tu ce le faci? Îi faci votaci de stânga? Despre ce țară normală vorbești?

    Eh și aici ajungem și la problema ta de… marketing. Termenul „comunist” a căpătat în România sensuri peiorative similare termenului „nazist”. Odată arătat cu degetul de către un propagandist securist cu_”comunist” în gură, electoratul dreptac, în paragină cu banii, va face… același lucru. 🙂

    S-ar fi putut deprosti această categorie socială prin inaniția propagandei securiste plătită cu bani furați de la stat, momentan aflată în insolvență? Va mai fi în insolvență și în 2015 când PDL-ul își va lua și guvernarea înapoi?

    • donjoe says:

      Probabil e vorba de celelalte ţări cu probleme care au emigranţi plecaţi la lucru în ţările bogate ale UE: turci, greci, ucraineni, imigranţii dinafara UE ş.a.m.d. Exprimarea n-o fi cea mai fericită – ţările din care vin respectivii n-or fi cu totul „normale” -, dar măcar înţelegerea interesului propriu de către emigranţii respectivi e normală: toţi votează partide de stânga, spre deosebire de ai noştri, care au un apetit inexplicabil pentru promisiunile demagogice de dreapta. Asta plus faptul că PSD a renunţat de 10-15 ani să mai fie partid de stânga.

  7. donjoe says:

    O fi existat şi componenta asta a „diasporei interne”, dar totuşi mai importantă numeric pare să fi fost populaţia rurală care s-a prezentat la vot în turul 2 cu o preferinţă masivă în favoarea lui Iohannis: http://sociollogica.blogspot.ro/2014/11/surpriza-alegerilor-si-o-explicatie.html

    Dar da – şi explicaţia lui Bogdan Mateescu e în linii mari aceeaşi: PSD a pierdut voturi din „terenul propriu”, din electoratul pe care altă dată l-a contabilizat de partea lui fără discuţie. Asta din cauza pulverizării mesajului în prea multe direcţii, din cauza încercării de a împăca total mesajele de stânga cu cele de dreapta într-un singur program în loc să-şi asume pe deplin identitatea de partid de stânga.

  8. ThinkAgainRO says:

    Domnule SARBU, sunt surprins ca desi v-am dat si eu si altii suficiente argumente, iar dumneavoastra simtiti clar ca e ceva in neregula, mergeti pe un rationament gresit! Analiza rezulatetlor publicate de BEC!
    Se cer urmatoarele clarificari:
    1) Ce cauta dom judecator ENE de la BEC la sediul PDL exact in ziua scrutinului? E moral? E legal?
    2) Softuletul de centralizare a rezultatelor se poate usor modifica cu cateva linii de cod in limbajul de programare Visual BAsic, sau Visual C++ de orice absolvent de liceu de informatica cu prezenta consistenta la scoala! Si asta din cauza faptului ca una este ce vedem pe ecranul unui calculator si alta se petrece in registrii interni din memoria RAM si procesor.
    3) LA ora 21.00 Johannis nu avea (in mod normal) cum sa stie exact rezultatul.Se putea stii doar o prezenta la vot.Un rezultat CERT nu aveam cum sa stie fiindca de abia se numarau voturile.Ori acest personaj toxic a venit cu gurita stramba sa declare foarte sigur ca a castigat alegerile.Logica , in conditiile in care el a pornit in dezavantaj major, ne indreapta spre intrebarea CUM DE STIA 100% CA A CASTIGAT?
    4) LA aceeasi ora la PSD era liniste.
    In acest timp dumneavaostra erati la Arhitectura in sectiile de votare si numarati voturile.Si ati vazut un vot masiv pentru CIOLANIS.DAr la mine la PLOIESTI PONTA avea 62%.
    5) In 1947 CIA a efectuat o operatiune clandestina in ITALIA deturnand folosind exact aceleasi mijloace perverse respectiv DIAPSORA ITALIANA din USA rezultatul alegerilor unde partidul socialist era favorit si castigator net!
    6) LA 21 15 in toate orasele ROmaniei erau deja baietii trimisi ca in cazul in care PONTA contesta rezultatul sa iasa show!
    7) Rezultatul acestor alegeri pe care multi oameni de buna credinta nu-l accepta este ca PDL va intra la guvernare dupa 10 ani in care ei normal trebuiau sa dispara de pe scena politica! Sunt surprins, ca nu vede nimeni tactica de rebranduire folosita in MArketing frecvent precum si operatiunea de tip steag FALS: SATANA PONTA care aduce APOCALIPSA daca vine la PUTERE!
    8) DIASPORA nu va putea niciodata sa influenteze rezultatul vreunui scrutin electoral intrucat din ROMANIA au meigrat peste 5 milioane de cetateni romani si din acestia doar 385 de mii au venit sa voteze (de obicei vin 180 de mii).Practic 5% este ceva neglijabil
    9) In 1989 cei care au iesit in strada se considera revolutionari si baga mana in foc ca a fost revolutie.Noi acum la 25 de ani stim clar ca nu a fost nici o revolutie.
    10) V-am dat rezultatul scrutinului prezidential cu 2 saptamani inainte ca o replica la articol dvs in care PONTA era pe cai mari.
    11) Atasastii Ambasadei USA l-au vizitat pe BAsescu.A doua zi Mircea BAsescu era eliberat din puscarie.Cum ramane cu pastila securista „Daca vine PONTA elibereaza baronii!”? Uite ca a venit sasul lucrului bine facut si imediat JUSTITIA Independenta l-a eliberat pe Mircica (punem pariu ca statul roman va plati la CEDO pentru cele 5 luni petrecute in puscarie de fratiorul prezidential pe „nedrept”?)
    12) Marcel OPRIS a fost decorat de BAsescu pentru toate serviciile aduse din ultimii 10 ani.
    As avea rugamintea domnule SARBU sa luati in considerare faptele, rezultatele si nu emotiile! Scopul oricarei operatiuni secrete efectuate pe teritoriul altei tari este in primul rand sa se obtina rezultatul dorit (PDL la putere si continuarea politicilor neoliberale criminale) fara ca populatia tinta sa realizeze ce se inatampla (valul de emotie negativa).Campania pe FACEBOOK a avut succes pentru ca astazi utilizatorul de FACEBOOK nu se mai informeaza decat de pe FACEBOOK! Macar daca te uiti la Antena 3, RTV si B1TV poti face o analiza comparata si diferentia declaratiile si scopurile! Dara daca esti analfabet functional care sta toata ziua pe FACEBOOK si primeste toata informatia de acolo cum sa nu vrei sa iesi in strada sa iti iei Romania inapoi de la PONTA? Va multumesc pentru ocazia de a-mi exprima parerea si pser ca acest umil comentariu sa nu fie sters de vreun administrator zelos!

    • E adevărat, ”împăratul este gol!”. Dar câți pot accepta adevărul acesta? Mașinăriile manipulării lucrează diabolic de eficient.

    • Știu, dvs. mi-ați zis cu vreo 3 săptămâni înainte de turul 2 că nu va ieși Ponta pentru că n-are voie de la stăpânire.

      Dar chiar dacă presupunem că a fost o manipulare reală și un scenariu pus la punct cu newsfeedul de Facebook a cca. 3 milioane de români ca punct central (avem 7,2 milioane de conturi în România, dar active măcar o dată pe săptămână sunt maxim 3 milioane) tot rămâne întrebarea cum de a reușit Iohannis să atragă atâtea voturi.

      Dacă sugerați că voturile au fost de fapt inexistente, îmi pare rău, dar nu pot accepta acest lucru.

      Vă întrebați „cum a fost posibil să știe la ora 21 că au învins”. Păi e foarte simplu, oamenii din secții trimiteau din oră în oră informații (prin SMS) cu prezența la vot. Și ai PSD-ului, și ai ACL-ului. La un anumit grad de mobilizare se putea ști dinainte, pe baza datelor sociologice, cam cât se votează cu unul și cât cu altul. Pentru Ponta era esențial să nu voteze mai mult de 10 milioane.

      Eu vă zic că la ora 20.00 PSD-ul știa deja că Ponta a pierdut. Și nu din cauză că începuseră să se adune câțiva exaltați pe stradă în București.

      • ThinkAgainRO says:

        Domnule SARBU daca argumentatia mea este incorect sau logica deficitara din lipsa de argumente cum de am enuntat corect un rezultat cu 2 saptamani inainte cand toata lumea era convinsa (inclusiv domnia voastra) ca PONTA nu are cum sa piarda?
        Vedeti dvs dupa evenimentele din iulie -august 2012 am incercat sa inteleg cu mintea mea ingusta de inginer cum a fost psoibila deturnarea votului a 7.4 milioane de alegatori din 9 prezenti la vot.Apoi evenimentele din UCRAINA mi-au deschis complet mintea!
        Poporul roman trece acum prin cea mai cumplita si parsiva lupta pentru insasi existenta sa! Daca acei putini romani, si aici va includ si pe domnia voastra, doresc ca peste 50 ani inca sa mai existe romani si romanism trebuie sa incercam cu singura capacitate pe care inca o avem, aceea a mintii, sa deslusim realitatea ce ne inconjoara! Realitatea ce va si ma inconjoara este atent CONCEPUTA! Felicit pe comentatorul de mai sus care a adaugat EDWARD BERNAYS la argumentatia mea! Toate emotiile dvs de acum, legate de acest scrutin, au fost atent si chirurgical concepute astfel incat mintea sa nu perceapa mizeria care s-a produs! Iesiti din cadrul impus de manipulatori si fortati limitele logice ale pseudorealitatii in care traiti! Nu vi se pare ciudat cum de doua saptamani presa (in special cea portocalie) lauda „revolutia” din votul de 16 decembrie? Daca pana atunci erau infierati cu manie burghezo-capitalista prostii care il voteaza pe „bolsevicul” de PONTA acum toata lumea lauda pe intelctualii care si-au luat tara inapoi! Urmatoarea mare campanie furibunda de manipulare pe facebook si presa va fi cea impotriva inamicului RUSIA! In mod normal poporul nu are chef sa mearga sa lupte si sa moara intr-un razboi care nu le apartine! Dar dupa ce vor fi fost bombardati cu mesaje de gen PUTIN ataca ROMANIA si mergeti la razboi caci altfel de iau rusii TRANSILVANIA si o dau Ungurilor sa vedeti entuziasm proletar pe toata aceasta liota de intelectuali de dreapta! V-am expus un minim de argumente si sper, cu tot respectul sa nu le respingeti pana nu le analizati! Cu stima si respect!

      • AC says:

        @TA
        Mascota Iohannis a prins la votul de Duminica tocmai pentru ca ignorantii habar nu aveau ce-i cu ăsta. Are milioane de voturi in spate de la dezinteresati sau de la admiratorii luptei anticoruptie.

        Antena 3 a rămas ultima problemă a mafiei securiste. E singura sursa de informare cu o audiență U R I A Ș Ă care pune pe tapet exact prosteala din justiție și așa zisa luptă anticorupție.
        Pe slide-urile Fb arată bine mafia PSD, plagiatul lui Tonta și tot ce mai scobește propaganda, dar nu există termen de comparație cu jurnalismul de investigație al Antenei 3. Desigur, dosare întregi și ore de… probe nu pot fi expuse pe Fb, iar dacă n-ai 1 milion de site-uri care să urle despre acele informații, ignoranții rămân proști.

        Însă, de la revoluția pașnică, nimic altceva decât mișcatul curului până la secția de vot, și până la… „lupta cea mare” e un gap pe care propaganda securistă nu-l poate acoperi cu simplă gargară ceaușistă. De exemplu, tentativele tălâmbe ale lui Guran i-au adus grămezi de ghetuțe în mandibulă fix de la „dreptacii” lui.

        Nu confunda indolența votului „intelectual”, adică „antiprost” 🙂 sau „de dreapta”, cu cine știe ce implicare. Din păcate pentru americani și pentru retardosecuriști, galeriile de fotbal nu le vor câștiga americanilor niciun război. 🙂

  9. ThinkAgainRO says:

    Ponta merita sa mearga la groapa de gunoi a istoriei, impreuna cu unul dintre cele mai nocive, toxice si sinistre personaje din istoria Romaniei ILIE SARBU, fiindca pe 13 decembrie 2012 avand 7. 4 milioane de sustinatori ce il demisesera DEMOCRATIC pe BAsescu (chiar sunt curios ce-or avea sustinatorii Monicai Mandela MAcovei in zona cerebrala) a ales sa semneze un pact prin care a tradat! Atunci, intr-o democratie cat de cat rezonabila, presedintele trebuia din nou demis foarte simplu! Iar ROMANIA putea sa intre intr-o zona a normalitatii!
    Astazi in ROMANIA este creata de FACEBOOK SI TV iluzia democratiei! Romania se afla in acelasi stat totalitar care era sin in 1980 dar americanii care supervizeaza cei peste 10 mii de agenti de influenta aflati in presa, mediul politic si justitie, au lasat romanilor dreptul la libera exprimare (deocamdata) ca un fel de lesa lunga de 20 de metri. Din cauza ca inca putem sa dezbatem si sa expunem idei avem iluzia ca traim in libertate! Libertatea faptica insa presupune altceva! Iar romanii, din pacate , nu sunt liberi!

  10. ludu says:

    interesante comentarii

  11. Ovidiu says:

    Interesanta teoria, si anume : o contagiune emotionala bazata pe similiaritatea situatiei diaspora.interna-externa.Curioasa si situatia in care ne gasim, faptul ca nu putem extrage din datele statistice adevarul, dovada, care sa certifice o teorie sau alta.din multele care s-au oferit zilele astea.

    Personal inclin sa cred ca exista o animozitate acumulata fata de caracterul lui Ponta si fata de incercarile grosolane de manipulare ale mass-media *gen A3) dar care s-a putut manifesta doar la turul-2 Nu se putea exprima in turul 1 atunci cand s-a votat „pentru” cineva anume.In turul doi polarizarea intre doi candidati a facut posibila experimarea acestui sentiment, a adus la vot oameni care de obicei nu voteaza, sau care in turul-1 nu au votat pentru ca nu le-a placut de nici unul din candidati.

    • AC says:

      Manipulările grosolane s-au petrecut în on-line. Procentul mascotei Macovei din turul I nu putea fi obținut decât prostind proști începând cu orele 6 din ziua votului… „Mona are deja 10%, votați, legumelor!”
      Turul al doilea era deja pregătit de toată propaganda securistă via Fb așa că nu mai era mare lucru de manipulat, găinile fără cap fiind deja încolonate.
      Așa se face că revoluția pașnică a adus în fruntea statului mascota mafiei securiste, iar tu, un biet pupinbăsist penibil, ne explici iar ce și cum. 🙂

      • Ovidiu says:

        Sa pierzi la 1 milion de voturi si apoi sa acuzi „manipulari si propaganda” inseamna ca ti-ai pierdut contactul cu realitatea.
        Ca sa castige aceasta campanie Ponta trebuia sa nu minta, sa nu fure si sa nu fie nesimtit.Dar nu s-a putut abtine si astfel a mai scos 1 milion de oameni la vot special impotriva lui.Oameni care de obiecei nu voteaza dar au venit (doar) in turul doi, adica doar atunci cand chiar puteau sa il infunde pe Ponta.Asta e explicatia simpla a valului din turul-2, era oricum pregatit sa vina, cu sau fara evenimentele din diaspora si FB.

      • AC says:

        Ponta n-a pierdut niciun vot.
        A obtinut milioane de voturi de la cei care au vazut mafia securista din spatele lui Ciolanis.
        Agaricii care au cazut in capcana manipularilor propagandei securiste I N S O L V E N T E habar n-au ce au facut.
        Dupa experientele din 2004 si 2009, trezirea din prostie se masoara in… ani. 😀

  12. Maria says:

    D-le Sarbu ,
    Va felicit pentru acest articol.In 16.11.2014 eram intr-o sectie de votare ca si d-stra si pot sa va confirm ca observatiile pe care le-ati facut sunt juste.
    1.Imediat dupa interventia pe media a presedintelui Basescu(in jurul orei18) care solicita intrunirea de urgenta a guvernului pentru a dispune prelungirea programului sectiilor de votare,au inceput sa vina la vot oameni care nu stiau sa voteze pentru ca nu au fost niciodata la vot.(Nu stiau ce sa faca cu stampila de exemplu.Nu erau studenti ci exact acei oameni tineri ,oameni care muncesc.
    2.In jurul orei 20, militantii PSD implicati in campania electorala au primit din partea stafului de conducere a campaniei electorale un sms de mobilizare la vot a simpatizantilor lui Ponta.Deci PSD stia la acea ora ca a pierdut.
    3.Este foarte tris si grav ca asistam in Romania si din nefericire si in UE la indepartarea partidelor politice de la doctrina lor .In actul de conducere ele tin cont doar de interese meschine de grup.Si astfel asistam la transformarea lor in niste gasti .
    4.Aveti dreptate; actul de a alege un presedinte este in primul rand emotional.Iar in tanara noastra democratie (25 de ani) este poate si mai emotional.Educatia civica si spiritul civic este foarte deficitar romanilor.
    5.Eu nu stiu ce i-a determinat pe romanii din diaspora sa fie asa zelosi in a-si exercita acest drept la vot.Aici, poate a fost o „interventie” dirijata.Nu avem dovezi asa ca ramane o simpla parere.
    6.Comportamentul acestor cetateni romani, mie nu-mi face cinste .Daca m-asi fi aflat la acele cozi la ora 21, nu asi fi agresat oamenii din sectiile de votare si mi-ar fii fost rusine sa intervina politia si sa foloseasca gaze .etc
    7.Foarte corect comentariul referitor la politicele de dreapta si de stanga.
    8.Pacat ca acest articol nu este citit de un numar mare de alegatori.
    Cu stima.

    • Mulțumesc. În ceea ce privește observația d-voastră de la pct. 2, m-am ferit să o fac eu publică, dar așa e. Confirm, am văzut și eu SMS-ul respectiv, exact așa cum spuneți, a venit undeva în jurul orei 20. SMS-ul conținea chiar unele lucruri interesante (o anumită cifră) pe care n-are sens să le dezvăluim. Ce a fost, a fost.

  13. v says:

    „ci și în orașe precum Pitești, Galați, Tg. Jiu etc. Unele dintre ele fără nici un fel de veleități universitare.”

    🙂 Daca nu ma insel in Galați sint 2 universitati (nu de talia celor din B, IS, CJ de-i drept); a existat un institut tehnic din anii ’50-’60

    • Da, de-asta am și zis: unele dintre ele, pentru că, să fim serioși, deși și orașe precum Tg. Jiu, Alba Iulia sau Deva au ceva veleități universitare, ele nu se pot compara cu un centru universitar de calibru. În multe din aceste orașe studenții de fapt sunt în marea lor majoritate localnici, neexistând infrastructura necesară preluării unor studenți din provincie (cămine, cantine etc.).

  14. Brad says:

    Bravo.

Back to Top ↑