Puncte de vedere OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Publicat pe ianuarie 9th, 2017 | de Alexandru Mamina

2

Despre administrație și „asistații social”

Pe Gabriela Vrânceanu Firea am criticat-o deja într-un articol pe Argumente şi Fapte, cu ocazia unei iniţiative legislative lamentabile. După ce în Bucureşti a nins viscolit 24 de ore, nu putem totuşi să nu remarcăm un progres în prestaţia sa faţă de primarii-generali anteriori, ca de altfel şi în cazul primarului de la sectorul 4. Nu numai că în ziua imediat următoare ninsorii bulevardele centrale erau, cum se spune, la negru, dar în anumite zone a început curăţarea inclusiv a trotoarelor. Fapt încă şi mai lăudabil, pe unele artere, de pildă pe Dimitrie Cantemir, am observat că se strângeau mormanele de zăpadă îngheţată ridicată de pluguri eliberându-se maşinile blocate în parcări. Operaţiune elementar de necesară şi de firească, pe care cu toate acestea nu am văzut-o realizată de ani de zile. Bineînţeles că mai sunt străzi înzăpezite, însă credem că acum cauza nu este neapărat dezinteresul sau reaua organizare a autorităţilor locale, ci pur şi simplu lipsa unor resurse umane şi materiale proporţionale cu dimensiunile oraşului şi cantitatea de zăpadă troienită. Ameliorările sunt deocamdată parţiale, totuşi într-o ţară în care ineficienţa este generalizată credem că orice progres merită semnalat. Celor care ar fi vrut imposibilul, mai exact ca traficul să se desfăşoare nestânjenit de vreme, le reamintim vorbele celebre ale unui şi mai celebru clasic în viaţă: iarna nu-i ca vara. Sperăm doar ca începutul pozitiv să nu se epuizeze, n-ar fi ceva neaşteptat!

I-am remarcat cu această ocazie şi pe lucrătorii de la salubritate, de la administraţia domeniului public – oamenii cu lopeţile, ieşiţi sub ninsoare şi apoi pe ger ca să înlăture zăpada şi să spargă gheaţa. I-am remarcat la fel în seara de Ajun, strângând gunoiul la ora la care alţii pregăteau masa de sărbătoare, sau cu aproximativ un an în urmă, când pe un frig teribil curaţau străzile la două noaptea, neştiuţi aproape de nimeni. Neştiuţi şi mai ales desconsideraţi în calitatea lor de salariaţi umili, reprezentativi pentru categoria „asistaţilor sociali” ce compromit pasămite viitorul tinerilor deştepţi şi întreprinzători, care mai de care mai frumoşi şi mai liberi. Din această perspectivă generală ne referim aici la percepţia asupra lor.

Cunoaştem prea bine litania ineptă: de ce să ne preocupăm de ei, ar zice unii, de ce Doamne fereşte să-i apreciem cumva, doar îşi fac meseria pentru care sunt plătiţi?! Să trecem peste gluma proastă legată de „plata” pe care o primesc cei în cauză. Retribuţia lor pe o lună abia dacă acoperă consumaţia dintr-o seară la club a unei progenituri cu finanţare bogată de la tăticul ori mămica. Adevărata problemă, ascunsă sub frazelologia afişată, este refuzul sau chiar incapacitatea noilor îmbogăţiţi şi închipuiţilor cu profil de ziar tabloid de a recunoaşte utilitatea socială a muncii şi a-i acorda respectul cuvenit. Ce s-ar întâmpla însă dacă oamenii cu lopeţile nu şi-ar mai face treaba? Situaţia este valabilă şi în cazul altor salariaţi: pompieri, medici şi asistenţi de pe ambulanţe, jandarmi implicaţi în salvarea sinistraţilor, ca să dăm numai câteva exemple. Toţi nişte bugetari, aşadar, în opinia propagandiştilor de două parale ai dreptei, un fel paraziţi care trăiesc pe seama investitorilor privaţi fremătători de energie. Despre profesiunile intelectuale nici nu mai amintim, fiindcă importanţa lor este de ordin conceptual şi ca atare mai greu de priceput de către minţile reduse la contemplarea sumelor din cont. Ce-ar zice însă pramatiile de bani gata dacă ar vrea să plece cu maşinile şi le-ar găsi prinse în zăpadă?


Despre autor

Alexandru Mamina este cercetător ştiinţific II la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române, în cadrul căruia coordonează „Atelierul pentru studiul ideilor politice contemporane”. Autor al lucrărilor Societate, instituţii, reprezentări sociale – studii de istoria mentalităţilor şi a imaginarului, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1998 ; Manual de istorie pentru clasa a VII-a (coautor), Bucureşti, Corint, 1999; Caietul elevului pentru clasa a VII-a (coautor), Bucureşti, Corint, 2000; Manual de istorie universală pentru clasa a XI-a (coautor), Chişinău, Prut Internaţional, 2001; Dimensiunea religioasă a gândirii contrarevoluţionare franceze, Bucureşti, Corint, 2002; Structurile intelectuale ale romantismului revoluţionar şi contrarevoluţionar. Cazurile istoricilor francezi, germani, români, Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2007; Paradigme revoluţionare în secolul al XIX-lea (tipuri europene şi manifestări româneşti), Bucureşti, Editura Academiei, 2008; Social-democraţie şi cultură. De la marxism la postmarxism, Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2010; Redefinirea identităţii. Pentru o social-democraţie critică, Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2010; Marxismul occidental şi marxismul oriental (ideile, societatea, cultura), Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2011; Capitalism şi democraţie. Principii, structuri, evoluţie (coordonator), Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2013, *** Cunoaştere şi creaţie: orientări caracteristice în cultura modernă, Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2015. A publicat articole de specialitate în „Revista Istorică”, „Studii şi Materiale de Istorie Modernă”, „Revue Roumaine d’Histoire”, „Polis” etc., în periodicele „Cuvântul”, „Cultura”, pe site-ul Critic Atac şi în revista „La Penseé Libre”, care apare în format electronic.



2 Responses to Despre administrație și „asistații social”

  1. Gheorghita says:

    Elementar

  2. Gheorghita says:

    Ce este mai respingator la unii este incapacitatea lor de a se pune in situatua celui mai amarit ca el.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Mergi sus ↑

Google+