Focus universitatea

Publicat pe septembrie 1st, 2017 | de Alexandru Mamina

2

In memoriam Zoe Petre

Zoe Petre a fost cunoscută publicului mai ales în calitatea sa de consilier al preşedintelui Emil Constantinescu, sau ulterior de critic al sistemului patronat de Traian Băsescu. Sunt aspecte pe care fiecare le poate evalua diferit, potrivit propriilor opţiuni politice. În ceea ce mă priveşte însă, Zoe Petre rămâne în primul rând profesorul de istoria Greciei şi a Romei antice, de la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti,  ipostaza în care a excelat realmente.

Pe vremea studenţiei mele în facultate predau mai mulţi profesori de bună calitate, suficient să-i amintesc pe Radu Manolescu, Ligia Bârzu, Florentina Căzan, care din păcate nici ei nu mai sunt printre noi. De la fiecare am avut de învăţat, dar Zoe Petre m-a impresionat mai mult decât oricare. A fost, de altfel, singura la care m-am dus să ascult o prelegere şi după ce trecusem în anul următor, numai pentru plăcerea intelectuală. Era deşteaptă, erudită şi avea un talent didactic remarcabil, reuşind să facă inteligibile şi atrăgătoare inclusiv chestiunile de strictă specializare. Cursurile sale se remarcau prin calitatea informaţiei, prin coerenţă (indiferent câte paranteze ar fi făcut, revenea invariabil la punctul de pornire) şi mai ales prin corelaţiile fascinante între evenimente, fenomene şi procese aparent fără legătură, de natură să deschidă perspective de înţelegere neaşteptate şi pline de semnificaţii. De fapt, aducea materialul la sine, îţi oferea punctul său de vedere cu privire la problemele respective şi în felul acesta te obliga totodată să ţii pasul cu expunerea, să citeşti singur ca să-ţi însușeşti documentaţia de bază. Din aceste cursuri am aflat ce înseamnă antropologie culturală, cum operează simbolurile sau despre conexiunile posibile între spiritualitate şi politică – direcţii şi metode analitice pe care am căutat să le valorific mai târziu, în cercetările mele consacrate unei alte epoci.

Zoe Petre nu a publicat foarte mult, dar ceea ce a publicat rămâne de referinţă. Studiile consacrate relaţiei dintre tragedie, cultul dionisiac şi instituţiile cetăţii greceşti ar trebui să fie bibliografie obligatorie pentru studenţii facultăţilor de istorie şi de artă dramatică deopotrivă. Ele indică nu doar competenţa profesională, ci şi măsura în care autoarea era conectată la tendinţele înnoitoare din istoriografia occidentală. Colaborarea sa cu istorici de valoarea lui Pierre Lévêque sau Pierre Vidal-Naquet confirmă din plin această calitate.

De-a lungul timpului ne-am întâlnit numai ocazional. Am avut la un moment dat plăcerea să conferenţiez împreună cu Zoe Petre, la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, pe tema utilizării imaginarului antic în modernitate. Iau, de asemenea, ca un succes personal faptul că a fost de acord să contribuie cu un articol în volumul despre capitalism şi democraţie, pe care l-am coordonat la Editura „Cetatea de Scaun”. Totuşi, cea mai importantă apreciere din partea lui Zoe Petre datează de peste un sfert de secol, de la finalul primului meu examen din anul întâi, când mi-a spus că nu îndrăznea să spere că mă voi specializa în istorie antică (pe atunci aproape toată lumea voia să se ocupe de perioada contemporană), însă ar fi fost încântată să colaborăm. Deşi am ales altceva, este o apreciere pe care am reţinut-o şi am preţuit-o mereu.

Din păcate mi se pare că Zoe Petre nu are cu adevărat posteritate intelectuală. Cu excepţia a doi-trei dintre foştii săi studenţi, capabili să-i continue într-un fel modelul, în urmă rămâne golul. Un motiv în plus ca să-i onorăm memoria… Dumnezeu s-o odihnească!


Despre autor

Alexandru Mamina este cercetător ştiinţific II la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române, în cadrul căruia coordonează „Atelierul pentru studiul ideilor politice contemporane”. Autor al lucrărilor Societate, instituţii, reprezentări sociale – studii de istoria mentalităţilor şi a imaginarului, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1998 ; Manual de istorie pentru clasa a VII-a (coautor), Bucureşti, Corint, 1999; Caietul elevului pentru clasa a VII-a (coautor), Bucureşti, Corint, 2000; Manual de istorie universală pentru clasa a XI-a (coautor), Chişinău, Prut Internaţional, 2001; Dimensiunea religioasă a gândirii contrarevoluţionare franceze, Bucureşti, Corint, 2002; Structurile intelectuale ale romantismului revoluţionar şi contrarevoluţionar. Cazurile istoricilor francezi, germani, români, Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2007; Paradigme revoluţionare în secolul al XIX-lea (tipuri europene şi manifestări româneşti), Bucureşti, Editura Academiei, 2008; Social-democraţie şi cultură. De la marxism la postmarxism, Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2010; Redefinirea identităţii. Pentru o social-democraţie critică, Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2010; Marxismul occidental şi marxismul oriental (ideile, societatea, cultura), Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2011; Capitalism şi democraţie. Principii, structuri, evoluţie (coordonator), Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2013, *** Cunoaştere şi creaţie: orientări caracteristice în cultura modernă, Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2015. A publicat articole de specialitate în „Revista Istorică”, „Studii şi Materiale de Istorie Modernă”, „Revue Roumaine d’Histoire”, „Polis” etc., în periodicele „Cuvântul”, „Cultura”, pe site-ul Critic Atac şi în revista „La Penseé Libre”, care apare în format electronic.



2 Responses to In memoriam Zoe Petre

  1. Claude Karnoouh says:

    Bravo Alexandru bine spus.

  2. Robin V. says:

    Păcat că și dânsa a girat drumul neo-liberalismului explicit prin funcția avută în perioada președintelui E. Constantinescu, profesional, din ce spuneți, toată stima!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Mergi sus ↑

Google+