Focus

Published on decembrie 4th, 2017 | by Alexandru Mamina

1

Jandarmeria de clasă

Am fost întotdeauna rezervat în legătură cu ideea statului de clasă, a justiţiei de clasă şi, subsecvent, a forţelor de ordine în serviciul unei clase. Mi s-a părut o formă de reducţionism ideologic, mai curând un exerciţiu retoric partinic, în registrul marxismului vulgarizat, decât concluzia unei analize aplicate. Consider în continuare că într-o democraţie cel puţin, există posibilitatea negocierii structurale a intereselor plurale. În schimb, cu cât statul este mai puţin democratic, cu atâta devine apanajul categoriilor bogate şi al privilegiaţilor de tot felul, inclusiv din specia celor care-şi etalează averea şi dispreţul faţă de muritorii de rând la volanul automobilelor scumpe sau care cred că-şi pot permite orice comportament nesimţit pentru că normele nu li se aplică.

Întrucât România nu mai este realmente o democraţie (din considerente expuse cu alte ocazii), instituţiile devin din ce în ce mai mult expresia legală şi la nevoie contondentă a mediului financiar, a oligarhiei politico-economice, a noilor îmbogăţiţi, din rândul cărora se recrutează adeseori şi „tineri frumoşi şi liberi”, cu o configuraţie moral-atitudinală hipsteristă. O dovadă am avut recent, când un grup de câteva zeci de astfel de personaje au dislocat amplasamentele primăriei capitalei din Piaţa Victoriei, unde trebuia să fie organizat un târg de Crăciun. Motivul implicit: piaţa le aparţine de drept nescris, ca să protesteze când li se năzare, sau mai bine zis când sunt convocaţi pe Facebook. Deşi acţiunea lor se subsuma cel puţin unei contravenţii, dacă nu distrugerii de bunuri, jandarmii prezenţi la faţa locului au reacţionat cu timiditate, ca şi cum n-ar fi îndrăznit să-i pună la locul lor.

Cu alte cuvinte, Jandarmeria intervine în forţă când vine vorba despre turbulenţii din galeriile echipelor de fotbal, proveniţi de obicei din categoriile sărace sau marginale, dar îi menajează pe aşa-zişii protestatari cu haine de firmă, telefoane mobile de ultimă generaţie şi maşini de multe mii de euro. În definitiv, i-a dat ca exemplu de civism însuşi preşedintele ţării, garantul ordinii constituţionale, deşi nu manifestau tocmai în conformitate cu legea, ce alt certificat de impunitate mai doriţi?! Subliminal jandarmii au receptat mesajul şi au procedat în consecinţă.

Să fie clar: puţin îmi pasă de soarta acestui guvern neputincios şi ridicol; nici măcar ideea târgului de Crăciun în Piaţa Victoriei nu mă încânta, din raţiuni practice, administrative. Dar să nu mi se mai spună că în România nimeni nu este mai presus de lege. Iar dacă autorităţile cocoloşesc din binecuvântate complexe şi anxietăţi aceste grupuri de închipuiţi cu aer de conştiinţe publice şi cenzori de serviciu, atunci le doresc să aibă în final ceea ce merită.


About the Author

Alexandru Mamina este cercetător ştiinţific I la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române, în cadrul căruia coordonează „Atelierul pentru studiul ideilor politice contemporane”. Autor al lucrărilor Societate, instituţii, reprezentări sociale – studii de istoria mentalităţilor şi a imaginarului, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1998 ; Manual de istorie pentru clasa a VII-a (coautor), Bucureşti, Corint, 1999; Caietul elevului pentru clasa a VII-a (coautor), Bucureşti, Corint, 2000; Manual de istorie universală pentru clasa a XI-a (coautor), Chişinău, Prut Internaţional, 2001; Dimensiunea religioasă a gândirii contrarevoluţionare franceze, Bucureşti, Corint, 2002; Structurile intelectuale ale romantismului revoluţionar şi contrarevoluţionar. Cazurile istoricilor francezi, germani, români, Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2007; Paradigme revoluţionare în secolul al XIX-lea (tipuri europene şi manifestări româneşti), Bucureşti, Editura Academiei, 2008; Social-democraţie şi cultură. De la marxism la postmarxism, Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2010; Redefinirea identităţii. Pentru o social-democraţie critică, Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2010; Marxismul occidental şi marxismul oriental (ideile, societatea, cultura), Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2011; Capitalism şi democraţie. Principii, structuri, evoluţie (coordonator), Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2013, *** Cunoaştere şi creaţie: orientări caracteristice în cultura modernă, Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2015. A publicat articole de specialitate în „Revista Istorică”, „Studii şi Materiale de Istorie Modernă”, „Revue Roumaine d’Histoire”, „Polis” etc., în periodicele „Cuvântul”, „Cultura”, pe site-ul Critic Atac şi în revista „La Penseé Libre”, care apare în format electronic.



One Response to Jandarmeria de clasă

  1. Lucian Sârbu says:

    O părere sincronică:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to Top ↑