Odioșenie olimpică
Odioșenie olimpică, sau mai corect de proporții olimpice, comisă de cine altcineva decât Comitetul Internațional Olimpic!… Tocmai ce am aflat de hotărârea acestuia, conform căreia sportivii nord-coreeni și iranieni participanți la jocurile de la PyeongChang nu vor mai primi telefoanele mobile pe care le acordă sponsorul competiției – firma Samsung, fiindcă Republica Populară Democrată Coreeană și Iranul se află sub incidența sancțiunilor impuse de Organizația Națiunilor Unite. De parcă cele două state nu ar avea oricum acces la tehnologia în cauză pe alte căi, fie și numai prin intermediul altor sportivi participanți la Olimpiadă… Nici nu s-au încheiat bine discursurile declamatorii de la festivitatea inaugurală, despre idealurile păcii, înțelegerii, sportivității, că avem această decizie dezgustătoare, ce denotă foarte probabil servilismul Comitetului față de anumiți lideri politici omnipotenți.
Este o decizie nedreaptă, întrucât sportivii nu pot fi făcuți responsabili de actele conducătorilor țării lor. În această logică, ar fi trebuit exceptați de la premieri sportivii români pe timpul regimului comunist, din cauză ca Nicolae Ceaușescu a refuzat să semneze Actul final de la Helsinki, sau după ce România a pierdut clauza națiunii celei mai favorizate acordată anterior de către Statele Unite ale Americii? Sportul și politica este corect să rămână separate, altminteri sportul degenerează în politică, sau mai exact în dispute lipsite de fair play, într-un dispreț total pentru efortul sportivilor și pentru bucuria spectatorilor. Să ne amintim de boicotul american cu ocazia Olimpiadei de la Moscova, în 1980, sau de cel sovietic patru ani mai târziu, când s-a desfășurat ediția de la Los Angeles, în ambele situații politicienii refuzându-le atleților calificați șansa de a obține medaliile pentru care se pregătiseră. Ca să nu mai amintim atentatul de la München, din 1972, când sportivii au devenit ținte și victime ale confruntărilor politico-militare…
Este, de asemenea, o decizie ipocrită. Dacă votul Organizației Națiunilor Unite este un criteriu al Comitetului Internațional Olimpic, de ce nu li se aplică un tratament analog și competitorilor din Israel? În definitiv și împotriva Israelului s-au adoptat unele rezoluții după războiul din 1967. Este adevărat, votul din Adunarea Generală nu se regăsește întotdeauna și în Consiliul de Securitate. Sub acest aspect, hotărârea Comitetului este ilustrativă pentru lipsa de criterii și dublul discurs ce caracterizează politica, iată că și sportul, în zilele noastre.
În replică, Iranul, de altminteri o piață importantă pentru telefonia mobilă, a înțeles să amenințe firma Samsung cu represalii economice, motiv pentru care Comitetul Internațional Olimpic a fost de acord ca sportivii celor două țări să primească telefoanele respective, nord-coreenii trebuind să le restituie totuși la finalul competiției. În fața unei asemenea meschinării, aceștia au ales să renunțe la ele de tot. Miza poate să pară nesemnificativă, dar prin resorturile sale implicite devine simptomatică. Aviz acelora care se mai iluzionează în legătură cu imparțialitatea aplicării normelor! Normele sunt puse în practică de oameni, iar în spatele acțiunii oamenilor se observă cu precădere interesele și puterea.
About the Author
Alexandru Mamina Alexandru Mamina este cercetător ştiinţific I la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române, în cadrul căruia coordonează „Atelierul pentru studiul ideilor politice contemporane”. Autor al lucrărilor Societate, instituţii, reprezentări sociale – studii de istoria mentalităţilor şi a imaginarului, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1998 ; Manual de istorie pentru clasa a VII-a (coautor), Bucureşti, Corint, 1999; Caietul elevului pentru clasa a VII-a (coautor), Bucureşti, Corint, 2000; Manual de istorie universală pentru clasa a XI-a (coautor), Chişinău, Prut Internaţional, 2001; Dimensiunea religioasă a gândirii contrarevoluţionare franceze, Bucureşti, Corint, 2002; Structurile intelectuale ale romantismului revoluţionar şi contrarevoluţionar. Cazurile istoricilor francezi, germani, români, Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2007; Paradigme revoluţionare în secolul al XIX-lea (tipuri europene şi manifestări româneşti), Bucureşti, Editura Academiei, 2008; Social-democraţie şi cultură. De la marxism la postmarxism, Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2010; Redefinirea identităţii. Pentru o social-democraţie critică, Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2010; Marxismul occidental şi marxismul oriental (ideile, societatea, cultura), Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2011; Capitalism şi democraţie. Principii, structuri, evoluţie (coordonator), Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2013, *** Cunoaştere şi creaţie: orientări caracteristice în cultura modernă, Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2015, Familii politice și familii culturale, Târgoviște, Cetatea de Scaun, 2017, Războiul revoluționar (de la ridicarea în masă la gherila), București, Ed. Militară 2019, Morfologia protestului cultural. Romantism, avangardă, folk-rock, București, Ed. Academiei 2019. A publicat articole de specialitate în „Revista Istorică”, „Studii şi Materiale de Istorie Modernă”, „Revue Roumaine d’Histoire”, „Polis” etc., în periodicele „Cuvântul”, „Cultura”, pe site-ul Critic Atac şi în revista „La Penseé Libre”, care apare în format electronic.
Related Posts
Agamben – de la intelectualul adulat de Stânga la Homo Sacer →
Colacul de salvare →
Abonament de imunizare: la un pas de distopie? →
Foarte bine spus.
Desigur, încă o chestie odioasă oferită de Spectacolul Olimpiadei este bășcălierea delirantă a majoretelor nord-coreene. Plângerea de milă a acestora combinată cu ambalarea superiorității etice și politice a celor care șeruiesc și lăikuiesc imagini cu dansurile lor, în batjocură, mi se pare cea mai odioasă chestie de la blackface minstrel shows încoace.
Winter Olympics: Why ice hockey is missing biggest NHL stars
http://www.bbc.com/sport/winter-olympics/43032686