Focus Focus

Published on aprilie 2nd, 2013 | by Adrian-Paul Iliescu

3

Proprietate privată intangibilă?

1.

In articolul său, I agree with Churchill: let’s get stuck into the real shirkers, publicat în The Guardian, la 21 ian 2013 [link], George Monbiot redă acest vechi citat (1909) din gândirea lui Winston Churchill:

“Se fac drumuri, se fac străzi, se îmbunătățesc serviciile, electricitatea transformă noaptea în zi, se aduce apă din rezervoare aflate la sute de mile în munți – și toate acestea în timp ce proprietarul de pământ nu face nimic. Toate aceste îmbunătățiri se fac prin munca și pe cheltuiala altor oameni și a contribuabililor. Stăpânul monopolist al pământului, ca monopolist, nu contribuie la niciuna dintre aceste îmbunătățiri, și cu toate acestea prin ele valoarea pământului său crește. El nu face nici un serviciu comunității, nu contribuie cu nimic la bunăstarea generală, nu contribuie cu nimic la procesul din care provine propria sa îmbogățire… surplusul nemeritat al valorii pământului este înșfăcat de monopolist în proporție exactă nu cu serviciile făcute de el, ci cu deserviciile pe care le face”.

Lăsând la o parte retorica îndreptată împotriva monopolistului, argumentul lui Churchill ridică o problemă esențială, nu întâmplător neglijată în vremurile fundamentalismului individualist: dacă o parte semnificativă din valoarea proprietății se datorează de fapt unor investiții făcute din bugetul public, adică de către contribuabili, cum mai poate fi proprietatea în întregul ei intangibilă, astfel încât orice impozitare a ei să fie etichetată drept furt?

Mutatis mutandis, problema se pune și pentru investitor: dacă profitul său a fost parțial facilitat de investiția publică (în căi de transport, energie, utilități, facilități, protecție etc.), deci de banii contribuabililor, cum se mai poate pretinde, în stil Nozick, că impozitarea e muncă forțată sau furt?

În altă ordine de idei, aici apare limpede că un conservator autentic nu poate fi libertarian, deoarece conservatorismul, spre deosebire de libertarianism, înțelege și recunoaște contribuția societății la performanța economică individuală (la profit, la success, la bunăstarea personal, la performanță). (API)

Tags: , , , ,


About the Author



3 Responses to Proprietate privată intangibilă?

  1. Cosmin Vaduva says:

    As vrea sa reactionez la aceasta postare prin formularea catorva intrebari si observatii, expresie a unei nevoi de clarificare.

    1. pentru a intelege in ce constau deosebirile dintre conservatorism si libertarianism, dar ne putem referi si ale orientari de gandire politica/ideologii, trebuie sa intelegem raportarea lor la PROBLEME particulare, respectiv la modul cum le formuleaza, importanta acordata acestora, diagnosticarea acestora, solutiile propuse etc. In cazul de fata este vorba despre problema contribuției societății la performanța economică individuală. O alternativa la acest mod de a vedea lucrurile, si cred ca aceasta este specifica manierei ‘ideologizante’ de a gandi, este sa spui ca deosebirile dintre curentele de gandire politica stau in deosebiri de natura teoretica. Prin intelegere teoretica aici inteleg acel tip de intelegere oferita de rerezentari GENERALE, eventual apriorice, cu privire la functionarea societatii. Ma intreb, nu am expertiza necesara pentru a incerca sa raspund, daca acele curente de gandire/ideologii, ‘ismele’, ofera astfel de trablouri generale care au pretentia ca acopera, prin solutiile pe care le propun, toate problemele sociale. Ma intreb daca atunci cand vorbim de deosebiri/confruntari intre conservatorism si libertarianism vorbim despre un conflict intre tablouri/reprezentari generale pe care cele doua orientari de gandire politica le propun. E mai precaut sa spunem, poate, ca in realitate deosebirile/conflictele sunt vizibile doar in context, cu privire la probleme cu un grad de particularitate mai mare sau mai mic. Nu stiu daca conservatorismul, libertarianismul, liberalismul clasic, socialismul etc. nu au un grad de coerenta conceptuala si teoretica, de tipul stiintelor formale de exemplu, in asa fel incat sa se spuna ca ofera tablouri generale si coerente cu privire la functionarea societatii.

    2. Afirmati ca „conservatorismul, spre deosebire de libertarianism, înțelege și recunoaște contribuția societății la performanța economică individuală (la profit, la success, la bunăstarea personal, la performanță)”. Afirmatia ca ‘societatea contribuie la performanta economica individuala’ mi se pare ca are puterea evidentei. De aceea as intreba – ce libertarian serios neaga aceasta propozitie?

    In plus, ‘contributia societatii la performanta economica individuala’ este o afirmatie generala. Ea poate acoperi o varietatea de pozitii care, comparate intre ele, cu greu pot fi unite de un element comun. Poate ca libertarianismul ca atare ar putea fi caracterizat in sensul ca, spre deosebire de conservatorismul clasic, NU recunoaste contributia societatii la perfromanta individuala. Dar nu stiu daca pozitia lor este atat de omogena si daca, in realitate, nu exista deosebiri semnificative intre ei in aceasta privinta.

    Cosmin Vaduva

    • Adrian-Paul Iliescu says:

      @ Cosmin Este unanim recunoscut ca ambele curente propun tablouri (relativ) coerente ale functionarii societatii, cu ingrediente descriptive si normative, desi conservatorismul se detaseaza prin pretentia de a nu da o ideologie de ordin general. Oricum, deosebirea este clara: conservatorismul clasic – traditia Burke-Oakeshott – nu repudiaza nicidecum interventia statala in economie, si nici nu asuma ca aceasta ar constitui automat o ingerinta malefica, asa cum face libertarianismul. Conservatorismul de acest tip nu a pretins niciodata ca impozitarea ar fi munca silnica impusa celui impozitat sau furt din proprietatea lui, in tip ce libertarienii asta sustin. Bineinteles, exista tot felul de nuante si variante particulare, dar imaginea de ansamblu asta este.

      Daca libertarienii ar admite rolul pozitiv al societatii, al actiunii publice, in economie, atunci nu ar putea pretinde ca aceasta actiune implica munca silnica pt agentul privat sau furt de la el.

  2. Cosmin Vaduva says:

    Nu stiu daca conservatorismul, libertarianismul, liberalismul clasic, socialismul etc. nu au un grad de coerenta conceptuala si teoretica, de tipul stiintelor formale de exemplu, in asa fel incat sa se spuna ca ofera tablouri generale si coerente cu privire la functionarea societatii.

    Mi-a scapat un ‘nu’ care schimba complet ce vreau sa spun si este inconsistent cu ideea postarii mele. Imi cer scuze!

Back to Top ↑