Puncte de vedere Puzzle glob pamantesc

Published on iulie 23rd, 2014 | by Alexandru Mamina

4

Scenariul pieţei Merkale şi dubla măsură

Vă mai amintiţi de proiectilul căzut în piaţa Merkale din Sarajevo, la 5 februarie 1994, care a ucis aproape 100 de civili? Reacţia imediată a militarilor Naţiunilor Unite, prezenţi pe teren, a fost să-i indice ca responsabili pe musulmani, doritori să provoace o mare emoţie în străinătate şi să determine intervenţia Alianţei nord-atlantice. Această primă ipoteză a fost însă repede ocultată şi înlocuită cu învinovăţirea sârbilor, pentru a justifica loviturile aeriene care au urmat asupra lor.

Ceva analog se întâmplă astăzi, după ce la 17 iulie o rachetă a doborât un avion civil deasupra Ucrainei. Deşi ancheta nici nu a a început bine, propaganda proamericană de la noi vituperează deja, mai ceva decât zbiera Monica Macovei „Am învins!” la referendum, acuzându-i pe separatiştii proruşi sau Rusia însăşi de moartea unor oameni nevinovaţi.

Deocamdată nu se poate certifica cine a lansat racheta respectivă. Suntem la nivel de presupuneri, iar pe terenul presupunerilor întrebarea cea mai de bun simţ şi mai raţională (cerem oare prea mult?!) este „cui foloseşte?”. Separatiştilor şi Rusiei în nici un caz, deoarece nu au nevoie de o nouă campanie de compromitere morală. Marilor state europene de asemenea, pentru că acestea doresc mai curând aplanarea conflictului şi reluarea legăturilor economice normale cu Rusia. Singurele care ar avea ceva de câştigat ar fi eventual Ucraina şi Statele Unite ale Americii, în sensul radicalizării Occidentului faţă de Rusia – puterea concurentă. La nivel mai larg, americanii ar obţine şi abaterea atenţiei lumii de la situaţia inconfortabilă în care se află aliatul israelian în Gaza. (De altminteri, ofensiva terestră a Israelului în Gaza a început exact pe 17 iulie). Nu este exclus nici măcar ca ucrainenii să fi acţionat de capul lor, fără să-i informeze pe americani.

Să presupunem totuşi că avionul a fost doborât de separatişti. De unde rezultă intenţia criminală şi ticăloşia morală? Dacă aceştia pur şi simplu au confundat avionul civil cu unul de transport al armatei ucrainene? Astfel de accidente se întâmplă destule în războaie, după cum ne-a învăţat chiar propaganda proamericană, expertă în a invoca „victimele colaterale”. Sau nu cumva miza nu o reprezintă separatiştii ci racheta ca atare, sau mai exact faptul că aceasta ar fi provenit din Rusia? În atare situaţie ar fi vorba de cea mai crasă ipocrizie. Cu alte cuvinte americanii au voie să-i înarmeze pe cei care le servesc intersele, de la somoziştii din Nicaragua până la talibanii care luptau cu sovieticii în Afghanistan, dar Rusia nu! În termeni neacademici: fii tu prost că sunt eu deştept! Să-l baţi tu pe altul e de bine, dar dacă dă şi el îi arăţi obrazul, că nu e civilizat şi nu se face…

Avem aici problema de fond a politicii americane din ultimele două-trei decenii, şi anume dubla măsură. Clamează principiile numai atunci când îi convine, iar violenţa îi pare justificată sau reprobabilă conform cerinţelor de conjunctură ale mediului de afaceri sau planurilor expansioniste ale neoconservatorilor din armată şi administraţie.

Neconcordanţa dintre declaraţii şi practică nu este însă întâmplătoare; ea traduce decalajul funcţional dintre principiile democratice de la care se revendică regimul, respectiv conţinutul capitalist al acţiunii. Adevărul greu de rostit, mai ales într-o ţară care a investit afectiv în americani, este că actualmente Statele Unite nu mai promovează democraţia, legalitatea, civismul „părinţilor fondatori”, ci interesele marii finanţe şi ale statului-supraveghetor la nivel planetar.

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , ,


About the Author

Alexandru Mamina este cercetător ştiinţific I la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române, în cadrul căruia coordonează „Atelierul pentru studiul ideilor politice contemporane”. Autor al lucrărilor Societate, instituţii, reprezentări sociale – studii de istoria mentalităţilor şi a imaginarului, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1998 ; Manual de istorie pentru clasa a VII-a (coautor), Bucureşti, Corint, 1999; Caietul elevului pentru clasa a VII-a (coautor), Bucureşti, Corint, 2000; Manual de istorie universală pentru clasa a XI-a (coautor), Chişinău, Prut Internaţional, 2001; Dimensiunea religioasă a gândirii contrarevoluţionare franceze, Bucureşti, Corint, 2002; Structurile intelectuale ale romantismului revoluţionar şi contrarevoluţionar. Cazurile istoricilor francezi, germani, români, Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2007; Paradigme revoluţionare în secolul al XIX-lea (tipuri europene şi manifestări româneşti), Bucureşti, Editura Academiei, 2008; Social-democraţie şi cultură. De la marxism la postmarxism, Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2010; Redefinirea identităţii. Pentru o social-democraţie critică, Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2010; Marxismul occidental şi marxismul oriental (ideile, societatea, cultura), Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2011; Capitalism şi democraţie. Principii, structuri, evoluţie (coordonator), Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2013, *** Cunoaştere şi creaţie: orientări caracteristice în cultura modernă, Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2015, Familii politice și familii culturale, Târgoviște, Cetatea de Scaun, 2017, Războiul revoluționar (de la ridicarea în masă la gherila), București, Ed. Militară 2019, Morfologia protestului cultural. Romantism, avangardă, folk-rock, București, Ed. Academiei 2019. A publicat articole de specialitate în „Revista Istorică”, „Studii şi Materiale de Istorie Modernă”, „Revue Roumaine d’Histoire”, „Polis” etc., în periodicele „Cuvântul”, „Cultura”, pe site-ul Critic Atac şi în revista „La Penseé Libre”, care apare în format electronic.



4 Responses to Scenariul pieţei Merkale şi dubla măsură

  1. Păi America e neam cu Luke Skywalker, în timp ce Rusia e de-a lui Darth Vader. Când ești neam cu Luke Skywalker totul e permis, că sigur e de bine, doar te girează Yoda. Când ții cu Darth Vader ești un porc nesimțit, și punct. Ce atâtea întrebări, domnu’ istoric, când matematica geopolitică e așa de super simplissimă?…

    • AC says:

      Mâine-poimâine rușii vor apăsa butonul roșu tot din greșeală pentru că făuritorii butonului roșu nu l-au prevăzut cu protecție mecanică de tip pișcat împotriva prostiei umane. Pentru o analogie reușită cred că ar fi mai potrivit să apelăm la Critters (1986). 🙂

  2. gica says:

    rusia are nevoie de idioti utili.

  3. Pingback: Scenariul pieţei Merkale şi dubla măsură

Back to Top ↑