Filosofia şi succesul în afaceri
În anii 1990, când am ajuns prima dată la Oxford şi la Cambridge, am fost uluit să aflu că absolvenţii studiilor de filosofie, mai precis absolvenţii modulului PPE (Philosophy Politics Economics), erau foarte căutaţi ca… bancheri. Băncile britanice apreciau foarte mult absolvenţii buni de filosofie, pe care îi considerau excelenţi analişti ai situaţiilor şi problemelor relevante pentru afacerile financiare.
Nu vedeam, pe atunci, nicio legătură între educaţia filosofică şi chestiunile financiar-bancare. Ceva mai târziu, am fost din nou uimit să aflu că mai mulţi absolvenţi ai Facultăţii de Filosofie de la Universitatea din Bucureşti au succes în domeniul de afaceri PR, marketing, mai ales în advertising (conceperea de reclame comerciale). Iar nu vedeam o mare legătură între filosofie şi acest domeniu.
Uimirea mea nu este izolată. Mai ales oamenii formaţi în spaţiul cultural continental sesizează greu o legătură între magia discursului filosofic şi lumea afacerilor. Şi de multe ori această legătură nici nu există: un anumit fel de face exegeză filosofică, tropăind mărunt în sfera istoriei ideilor, jonglând cu expresii patetice sau malaxând la infinit formulări clasice, cu greu va interesa lumea afacerilor, economia sau alte activităţi practic-raţionale; filosofia ca promovare a unui anumit stil, ca spectacol discursiv, promovată în lumea literară, nu va avea niciodată relevanţă pentru domeniile practice în care decizia raţională este esenţială.
În schimb, filosofia ca activitate de examinare critică a problemelor, situaţiilor şi conceptelor, a ideilor şi argumentelor, constituie un exerciţiu intelectual extrem de util pentru ariile sociale şi economice. Recent, un articol din Huffington Post, intitulat Modul neașteptat în care absolvenții de filosofie schimbă lumea afacerilor (The Unexpected Way Philosophy Majors Are Changing The World Of Business) sintetizează mai multe opinii despre fecunditatea educaţiei filosofice în afaceri. Iar acest lucru se amplifică spectaculos în prezent, când afacerile se transplantează în universul digital:
„Filosofia şi activităţile antreprenoriale sunt surprinzător de potrivite una cu alta. Unii dintre cei mai de succes întreprinzători şi inovatori vin din domeniul filosofiei şi îşi pun capacităţile de gândire critică în slujba lansării de noi servicii digitale ce satisfac nişte nevoi în diverse domenii ale societăţii. Un autor ce scrie în The Atlantic, Edward Tenner, merge până acolo încât numeşte filosofia CEL MAI PRACTIC TIP DE SPECIALIZARE ACADEMICĂ „, se subliniază în acest articol.
[„Philosophy and entrepreneurship are a surprisingly good fit. Some of the most successful tech entrepreneurs and innovators come from a philosophy background and put the critical thinking skills they developed to good use launching new digital services to fill needs in various domains of society. Atlantic contributor Edward Tenner even went so far as to call philosophy the „most practical major.”]
Iar ilustrările concrete nu lipsesc. Sunt evocate numele unor figuri proeminente ale lumii high tech care au pregătire de bază în filosofie şi care recunosc că studiul filosofiei a fost secretul succesului lor ca întreprinzători.
[„In fact, many leaders of the tech world – from LinkedIn co-founder Reid Hoffman to Flickr founder Stewart Butterfield – say that studying philosophy was the secret to their success as digital entrepreneurs.„]
Articolul în cauză, desemnat şi prin formula snippet extrem de semnificativă DE CE ABSOLVENŢII DE FILOSOFIE CONDUC, este disponibil la adresa:
http://www.huffingtonpost.com/2014/03/05/why-philosophy-majors-rule_n_4891404.html
Related Posts
De la gândire la acţiune şi înapoi sau când a spune înseamnă a acţiona şi a acționa înseamnă a spune: exerciţii critice →
SOFTDUR-ISMUL CELUI DE-AL TREILEA SENS →
Despre Pastila Roșie, de Daniel Nica →
Comentarii recente