Cu legea electorală pe lege călcând. Un aspect ignorat al alegerilor din 5 iunie.
Alegerile locale din 5 iunie a.c. se pregătesc să devină, probabil, cea mai mare mascaradă electorală de după 1989. Motivele sunt multiple, dar unul ar fi trebuit să sară cu ușurință în ochi: abundența de liste de candidați intrate în competiția electorală pentru consiliile locale la nivel de municipii, orașe și comune care, pur și simplu, încalcă legea. În mod normal aceste liste incorect alcătuite, care la o privire sumară par a fi cel puțin de ordinul sutelor, dacă nu mai multe, nu ar fi trebuit acceptate în competiția electorală. Și totuși au fost. De ce? Nu știm.
Să ne explicăm.
Actuala lege a alegerilor locale (legea 115 / 2015) conține următoarea prevedere la articolul 7:
„7.1 Candidaturile pentru consiliile locale şi consiliile judeţene, precum şi cele pentru primari se propun de partidele politice sau alianţele politice, constituite potrivit Legii partidelor politice nr. 14/2003, republicată. Se pot depune candidaturi şi de către alianţele electorale constituite în condiţiile prezentei legi, de către organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale prevăzute la art. 8, precum şi candidaturi independente. Listele de candidaţi pentru alegerea consiliilor locale şi a consiliilor judeţene trebuie întocmite astfel încât să asigure reprezentarea ambelor sexe, cu excepţia acelora care conţin un singur candidat.” (s.m.)
Ce se înțelege de aici? Se înțelege că fiecare listă care are mai mult de un candidat trebuie să conțină cel puțin o femeie (sau, dacă e cazul, un bărbat într-o listă cu mai multe femei). Că interpretarea legii stă așa, și nu altfel, stau dovadă cel puțin două decizii de respingere a unor liste de candidați care nu îndeplineau acest criteriu: lista de candidați a Partidului Socialist Român la consiliul local al mun. Călărași [1] și o listă a PNL din comuna arădeană Dieci [2].
Cazul liberalilor din Dieci merită o atenție aparte deoarece aceștia au depus ulterior o contestație care a fost acceptată de instanță. Într-adevăr, așa cum putem vedea din evidențele publicate abia recent de BEC, există candidați liberali la Dieci, și dintre 11 bărbați se ițește falnic și o femeie: Nan Monica (n. 2 mai 1985). Nu vă faceți griji, poziția sa nu e eligibilă.
Mo-ni-ca.
Măi să fie! Nu putem să nu ne întrebăm: cât de orbi or fi fost membrii biroului electoral local încât să nu vadă de prima dată că pe listă există și o femeie, cu un nume foarte feminin, MONICA?… A trebuit să observe o instanță ulterioară că e și o amărâtă de femeie pe acolo?! În mod normal instituțiile anticorupție locale ar fi trebuit să se sesizeze și să ancheteze acest caz (așa cum deja o fac la București cu candidații asupra cărora planează dubii în privința validității semnăturilor), deoarece, dacă doamna respectivă a apărut în lista de candidați după termenul limită de depunere a candidaturilor, doar ca să fie acceptată contestația, avem de-a face cu un lucru foarte grav.
Din păcate, întrucât în anul de grație 2016 informatizarea procedurilor electorale e la pământ în România, nu mai avem cunoștință de alte cazuri. E posibil ca ele să fi existat, dar în presa locală le-am găsit doar pe acestea. Contestațiile și contestările au privit în general chestiunea validității semnăturilor și, din ce am văzut, agenda publică a fost ocupată mai ales cu chestiunea semnăturilor. Nimeni nu a adus în discuție prevederea din articolul 7.1. Omerta?
Știind însă că e ceva în neregulă cu listele de candidați care conțin numai bărbați (sau numai femei), hai să vedem care e realitatea din teren: mai există asemenea liste? Sau cele două cazuri de mai sus au fost un simplu accident? Recent, mai precis pe 19 mai, Biroul Electoral Central a început centralizarea și publicarea online a tuturor candidaturilor din România [3], deci putem cerceta destul de ușor acest aspect, mai ales că între timp (pe 24 mai) a publicat și un fișier complet al candidaților care a început deja să fie analizat, observându-se diverse anomalii [4]. Inutil de spus (și precizez pentru liniștea candidaților), perioada de contestații a trecut de mult, astfel încât dacă vedem din București o problemă prin nu știu ce județ, nu mai putem face nimic. E ca și cum știi că unul e criminal, dar dacă n-a fost prins de polițaiul local, atunci degeaba ești tu Corrado Catani la București: omul e „curat ca lacrima”. Că așa merg lucrurile în România.
Or, o simplă privire, chiar și în diagonală, pe listele de candidați centralizate pe situl BEC e suficientă pentru a ne confirma că fenomenul e generalizat. Cel mai simplu e să descărcăm fișierul de pe situl BEC și să facem un tabel pivot pe baza lui. Să luăm, de pildă, județul Alba Iulia, mun. Sebeș: acolo se luptă pentru (cel puțin) un loc în consiliul local 10 partide și un candidat independent. Candidații Partidului Verde sunt:
Boer Mihai-Paul
Bugnar Sebastian-Iulian
David Ciprian-Mirel
Ghenescu Alin
Groza Ioan-Eugen
Lungar Sergiu-Mihai
Matei Nicolae
Matei Nicolaie
Moro Ladislau
Vi se pare că sună vreunul a nume de femeie? Nici mie. Aceeași situație, în același municipiu, o avem și la lista propusă de Asociația Partida Romilor „Pro-Europa”. La mun. Alba Iulia a depus (și le-a fost acceptată) listă incorect alcătuită Partidul M10, a cărui și a doua listă din județ (la Sohodol) e incorectă. PNȚ are listă incorectă la Mihalț și Sîncel. ALDE are listă incorectă la Rimetea, Săsciori, Sîntimbru, Vidra. PSD – la Rimetea, Sohodol și Vidra. Etc.
Următorul județ în ordine alfabetică e Aradul. Hai să vedem dacă aici – având în vedere întâmplarea de la Dieci – biroul electoral o fi urmărit cu scrupulozitate mai mare ca în jud. Alba corectitudinea listelor „în fond și formă”. În Șeitin găsim liste incorecte la Partidul Mișcarea Populară și la UNPR. Legat de PMP, un caz aparte e în com. Zădăreni, unde avem pe listele sale numai femei. PMP recidivează cu o listă formată numai din femei și în Aninoasa, jud. Argeș. În Pîncota, măgăreața pică pe Partidul Social Românesc. PNL e surprins în offsaid în – țineți-vă bine! – 10 localități: Archiș, Cărand, Craiva, Hălmăgel, Iratoșu, Livada, Peregu Mare, Pilu, Tauț și Zerind. PSD stă mai bine: doar 5 localități cu listă incorectă. ALDE ar fi trebuit să aibă probleme în vreo 9 localități. Etc. Listele cu probleme sunt multe. E cel puțin ciudat, având în vedere precedentul de la Dieci. Te-ai fi gândit că oamenii or fi fost mai atenți în județul Arad. Oare „Monica” rimează cu… „batistă pe țambal”?!
Problema pare a fi generalizată la nivelul întregii țări, și nu doar la partidele mici, ci și la partidele sistemului (PSD + PNL). Oricine poate verifica singur folosind informațiile de pe site-ul BEC. Pe alocuri întâlnim situații tragi-comice, de pildă în celebra comună Bătrîna din jud. Hunedoara. Această comună a fost făcută celebră de prevederile legale aberante legate de numărul de semnături de susținere. În toată comună nu se mai află decât 108 alegători [5], care trebuiau să furnizeze, potrivit legii, nu mai puțin de 100 de semnături de susținere candidaților locali. Se pare că localitatea e un puternic fief liberal, pentru că nu găsim decât un candidat la primărie, pe dl. Radu Herciu, și o singură listă de candidați la Consiliul Local – a PNL. Pe lista de candidați găsim o singură femeie, pe doamna Petruț Nica. Dacă dânsa nu ar fi existat, situația de acolo ar fi fost de-a dreptul ilară: candidat unic ca pe timpul dictaturii și consiliu lipsit de legitimitate… Aceeași situație o întâlnim și în localitatea harghiteană Ulieș. Și tot prin Harghita, UDMR ar trebui să nu aibă consilieri în vreo 2 localități cu populație majoritar maghiară. Bineînțeles, dacă s-ar respecta legea…
Să rezumăm. Avem o lege electorală încălcată frenetic de toată lumea. Ceea ce nu-i împiedică pe politicieni să ne cheme, cu zâmbete și promisiuni foarte largi, să mergem să-i votăm. Ei însă nu sunt în stare să respecte legea încă dinainte de a-și ocupa funcțiile. Nici candidații de pe listele incorecte, nici membrii birourilor electorale (de regulă apropiați ai partidelor parlamentare), care ar fi trebuit să verifice listele în „fondul și forma lor” și să le respingă pe cele incorecte. Totul pare să indice crearea unor coterii locale pe principiul „o mână o spală pe alta”: x nu îl contestă pe y, și nici z nu îl contestă pe x, și nici y pe z. Ne facem că problema nu există. Proștii oricum vor pune ștampila pe un pătrățel. Votează cine vrea, iese cine trebuie.
–
[1] v. http://realitateadincalarasi.ro/2016/04/27/candidati-2016-la-tragerea-liniei-avem-un-singur-independent-la-primaria-calarasi-pe-binecunoscutul-profesor-aurel-peicu/
[2] v. http://www.livearad.ro/pnl-a-ramas-fara-o-lista-de-candidati-din-cauza-misoginismului/
[3] v. http://www.stiripesurse.ro/candidati-ilegali-care-sunt-partidele-care-i-au-propus_1135940.html
[4] v. http://www.2016bec.ro/candidati/
[5] v. http://hunedoaralibera.ro/batrana-cu-cei-mai-putini-alegatori/
About the Author
Lucian Sârbu Născut în 1975. Studii universitare de filozofie și de economie (specializare: marketing). A colaborat de-a lungul timpului la diverse reviste culturale (Literatorul, Calende, Argeș, Observator Cultural etc.) cu proze, recenzii, traduceri, eseuri. Începând cu anul 2007 a scris sub pseudonimul „Manole” cel mai popular blog de imobiliare din România, „Balonul imobiliar”, descifrând bula imobiliară într-o perioadă în care discursul dominant nu comunica altceva decât că „economia duduie”. Autor al unui volum de eseuri intitulat „Adevăr și democrație” apărut în anul 2001 la Editura Paideia. În prezent deține propria agenție de marketing și nu este implicat politic.
Related Posts
Nu-i așa că și tu credeai că pragul electoral e (numai) 5%? →
Comentarii recente