Elucubrații cu iz nazistoid în România Literară
Doamnelor și domnilor, nici măcar Alfred Rosenberg nu le-ar fi zis așa de bine:
„Totul pleacă de la eterna competiție care este existența oamenilor. În această competiție apar, inevitabil, învingători și învinși. În mod neloial, incapabili să-și asume eșecul, învinșii îi urăsc pe învingători și contestă competiția. […] Ura învinșilor se îndreaptă în mod special împotriva elitei, formată din oameni cu calități excepționale, făcuți să învingă. […] Într-o societate normală, oamenii obișnuiți sunt îndreptați cu toții cu fața spre elită, ca plantele de floarea-soarelui spre soare. Oamenii obișnuiți știu, iar dacă nu știu, simt, că elita are clarviziune, că este reprezentativă, că trebuie urmată. […] Drept urmare, elita, în afară de faptul că este prin ea însăși valoroasă, constituind tezaurul oricărei comunități umane, mai are și o influență benefică asupra societății, pentru că oferă marii majorități a oamenilor o miză și îi cheamă la un mod de viață superior.”
Cum le zice conașul Alex Ștefănescu în România Literară (https://romanialiterara.com/2019/04/stafia-care-a-bantuit-europa/), mai rar. Aferim! Dar cum, nu știți cine a fost Alfred Rosenberg? Păi să vă spunem noi: a fost ideologul nr. 1 al nazismului, cel care a transformat în „teorie științifică” bolboroselile lui Hitler despre rasa superioară și ubermensch. Care porneau tocmai de la ideea unei lupte necruțătoare pentru existență între indivizi, în urma căreia cei mai slabi, pierd și pier… Eh, magnanim, marele critic literar le dă voie perdanților să nu piară: sunt iertați dacă ajung să se uite la „elite”, adică la rasa superioară a învingătorilor, ca vițelul la poarta nouă (de remarcat și imaginarul solaro-legionar: expresia „ca floarea soarelui cu fața la soare” ne amintește involuntar de băieții aceia care voiau să facă o Românie „ca soarele sfânt de pe cer”).
Oare ce traumă să fi pățit (în copilărie?) marele critic de a ajuns tocmai acum, la bătrânețe, adept al fanteziilor cu iz nazist? Cine l-o fi supărat pe dânsul, cu cine s-a simțit așa de tare „în competiție” încât să nu mai fie în stare să judece limpede? Ne vedem obligați să-i recomandăm să mai lase romanțurile și să treacă la niște lecturi serioase de antropologie culturală. Bunăoară, să-l citească pe Yuval Harari: un autor „la modă” cu ale cărui concluzii nu suntem întotdeauna de acord, ba dimpotrivă, dar care are totuși în Sapiens – Scurtă istorie a omului pagini sclipitoare despre rolul cooperării în revoluția cognitivă a omului primitiv. Studiile serioase de antropologie din ultima sută de ani, dar și studiile genetice, mai nou și anumite studii de economie axate pe teorii ale acțiunii colective (Mancur Olson, Elinor Ostrom) au infirmat și infirmă copios darwinismul social care stătea pe vremuri la baza ideilor naziste și care stă azi la baza bolboroselilor elitiste ale marelui critic. Pentru că de fapt nu există nici o „competiție eternă” între oameni ca indivizi. Competiție pentru ce? Pentru bani? Glorie? Femei? Funcții?… Aiurea.
Alfred Rosenberg a sfârșit-o prost: la Nürnberg. Marele critic, din fericire pentru toată lumea, va scăpa ieftin: se va umple de ridicol. Sperăm să aibă cu acest prilej motiv să tacă și să se gândească mai bine la unele lucruri înainte de a debita niște prostii cât el de mari.
About the Author
Lucian Sârbu Născut în 1975. Studii universitare de filozofie și de economie (specializare: marketing). A colaborat de-a lungul timpului la diverse reviste culturale (Literatorul, Calende, Argeș, Observator Cultural etc.) cu proze, recenzii, traduceri, eseuri. Începând cu anul 2007 a scris sub pseudonimul „Manole” cel mai popular blog de imobiliare din România, „Balonul imobiliar”, descifrând bula imobiliară într-o perioadă în care discursul dominant nu comunica altceva decât că „economia duduie”. Autor al unui volum de eseuri intitulat „Adevăr și democrație” apărut în anul 2001 la Editura Paideia. În prezent deține propria agenție de marketing și nu este implicat politic.
Related Posts
Pseudocultura →
Haplea vorbește la Universitatea de Vest →
România oportunistă: azi TRU și „viziunile-i” politice →
2 Responses to Elucubrații cu iz nazistoid în România Literară