Focus

Published on noiembrie 5th, 2019 | by Aurelian Giugăl

0

Dezvoltare inegală și piste pentru trotinete

Deputatul Adrian Dohotaru a scos recent un volum, Socialiștii. O moștenire (1835-1921). Ieri, 04 noiembrie 2019, același deputat a votat noul guvern Ludovic Orban. Pe pagina de Facebook a dat explicații privind raționamentul din spatele comportamentului său. Printre altele, deputatul clujean a făcut referire și la problema mobilității dinspre Florești spre Cluj-Napoca și invers: „…Mii de clujeni ne putem deplasa zilnic între Florești și Cluj fără a mai fi poluați de traficul auto…”. A indicat și un posibil traseu pe unde ar putea trece o pistă de biciclete între Cluj-Florești-Gilău. Astea ar fi explicațiile minore, de suprafață, fără prea mare importanță.

Într-un alt plan/cadru, votul lui Adrian Dohotaru are valoare simbolică. El ilustrează perfect cam care-i nivelul de așteptare din zona așa-numitei stângi anti-pesediste și anti-corupte. O pistă de biciclete, un parc pe malul Someșului, cu trasee de alergat, plus niște trotinete pentru mobilitatea noilor clase relativ prospere din marile centre urbane. O fluidizare a spațiului orășenesc, în fapt o comodificare și gentrificare a hinterlandului urban. În realitate, asta înseamnă întărirea a ceea ce geografii marxiști au denumit dezvoltarea inegală (uneven development). Fiecare spațiu geografic „ajunge” la noi înmagazinând o lungă istorie economică, politică, etnică, de clasă. Mai mult, dezvoltarea inegală – inegalitățile geografice se individualizează ca vulnerabilități clasice ale creșterii neoliberale – nu este vorba de un accident istoric, este parte a unui proces capitalist de acumulare, acesta fiind elementul distinctiv al geografiei capitalismului, expresia contradicțiilor din însăși structura capitalului, o inegalitate de altfel structurală și mai puțin una statistică[i]. Pe scurt, societățile capitaliste se dezvoltă inegal[ii]. Prin urmare, aceste geografii ale înapoierii, periferiile interne din sud-vestul, sud-estul și estul țării, istoric structurate, nu se diluează, nu se egalizează odată cu venirea liberalilor la putere, mai degrabă vor ieși și mai bine în evidență în raport cu centru local dat de micile oaze de prosperitate de la Cluj, București sau de aiurea. Iar Adrian Dohotaru își aduce și el prinosul la acest mecanism simplu de evoluție economică. Mica lui obsesie cu Pata Rât este o falsă bătălie.

Inegalitățile economice și diferențele de dezvoltare ies în evidență, ca niște dinți cariați, la Mizil, Corabia, Călan, Petroșani, în Bărăgan sau în județul Vaslui. Acolo pistele de biciclete, bicicletele și trotinetele sunt perfect inutile: tot spațiul se constituie într-un imens parc industrial dezafectat și depopulat sau de terenuri agricole abandonate, unele pe lângă care poți alerga sau te poți plimba cu trotineta în voie. Este problema cronicizată din toate orașele mici și mijlocii, a acelor zone odată monoindustriale și acum economic ruinate. Ele sunt bazinul ce alimentează fluxul migratoriu, și cu el toate probleme sociale subsecvente, dinspre noi spre vest. Atâta vreme cât aceste clivaje economico-sociale sunt întărite și nu contestate, discursul anti-corupție și anti-clientelism electoral poate continua la nesfârșit. Și cu el și lupta politică relativ fără miză prea mare. Iar deputatul Dohotaru, conștient sau inconștient, contribuie la întărirea acestui mecanism economic capitalisto-neoliberal.

[i] Neil Smith (2008). Uneven development Nature, capital and the production of space, Athens: The University of Georgia Press.

[ii] Doreen Massey (1995). Spatial Divisions of Labour. Social Structures and the Geography of Production, London: Macmillan, p. 289.


About the Author

Aurelian Giugăl este licențiat în geografie (1998), doctor în Științe Politice (2011). Profesor de geografie (1998-2010), lector universitar (începând cu 2012). Stagiu de cercetare la School of Geographical Sciences – University of Bristol (2010). A scris pentru „Cultura“ din 2009-2015. Arii de interes: geografie umană, geografie electorală, partide politice, politică românească.



Comments are closed.

Back to Top ↑