Sănătate fizică și sănătate mentală
Solicitarea adresată de Biserica Ortodoxă Română autorităților statului, de a renunța la măsura interzicerii pelerinajelor de ziua sfintei Parascheva și a sfântului Dimitrie pe motiv că ar contribui la răspândirea virusului Sars Cov 2, era de natură a stârni reacții. După cum a și stârnit. În definitiv, este prima oară de la începutul pandemiei când Biserica respinge formal o măsură administrativă a statului. O măsură ce urmează altora, suficient de semnificative încât Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa să plaseze România pe un loc fruntaș într-un clasament al țărilor ce au restrâns libertatea religioasă în ultimul timp.
A apărut deja reacția abjectă a lui Cristian Tudor Popescu, aflat parcă pradă unui anticlericalism asumat cu fixitatea raționamentului autist, incapabil să-și depășească schematismul. Pentru jurnalistul amintit, decăzut din condiția spiritului critic acut, poziția Bisericii nu reprezintă altceva decât un calcul mercantil, deoarece Cristian Tudor Popescu l-a calificat odată pe patriarhul Daniel drept tejghetar și din această paradigmă de evaluare nu-l mai scoate. Probabil fiindcă dacă l-ar scoate ar ajunge în situația inconfortabilă de a se reevalua și pe sine.
Au apărut și reacții ale oamenilor care cer la Iași și București renunțarea la interzicerea pelerinajelor, fără să poată fi suspectați că ar avea oarece interese financiare în cauză. Tocmai din perspectiva oamenilor nemulțumiți dorim să abordăm problema, întrucât ni se pare simptomatică pentru logica, paradoxal, inumană după care funcționează autoritățile. Este paradoxal pentru că autoritățile invocă, și până la un punct au dreptate, tocmai grija pentru viața oamenilor, pentru sănătatea lor atunci când închid spațiile culturale și de socializare, sau când restrâng accesul în biserici și la ceremoniile religioase.
Pe termen scurt, astfel de restricții se pot impune, mai ales că oamenii reușesc dacă este necesar să-și pună în paranteză nevoile și obișnuințele, adică să renunțe cumva la a fi ei înșiși, sau cu alte cuvinte oameni plenari. Numai că prelungite prea mult și fără o limită la orizont, restricțiile ajung nocive pe planul existenței psihice și morale. Depresia, anxietatea, înstrăinarea ar fi câteva consecințe. Motivul este evident, însă nu pare să-și găsească locul în gândirea decidenților noștri politico-medicali: omul nu este numai corp, are și afectivitate, care se cere și ea împlinită în actele vieți cotidiene (respectând, bineînțeles, anumite reguli de protecție în contextul actual). Dacă se procedează unilateral, insistându-se obsesiv doar asupra pericolului infectării, apare riscul major de a-i scăpa pe oameni de coronavirus, dar a-i îmbolnăvi de inimă rea.
About the Author
Alexandru Mamina Alexandru Mamina este cercetător ştiinţific I la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române, în cadrul căruia coordonează „Atelierul pentru studiul ideilor politice contemporane”. Autor al lucrărilor Societate, instituţii, reprezentări sociale – studii de istoria mentalităţilor şi a imaginarului, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1998 ; Manual de istorie pentru clasa a VII-a (coautor), Bucureşti, Corint, 1999; Caietul elevului pentru clasa a VII-a (coautor), Bucureşti, Corint, 2000; Manual de istorie universală pentru clasa a XI-a (coautor), Chişinău, Prut Internaţional, 2001; Dimensiunea religioasă a gândirii contrarevoluţionare franceze, Bucureşti, Corint, 2002; Structurile intelectuale ale romantismului revoluţionar şi contrarevoluţionar. Cazurile istoricilor francezi, germani, români, Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2007; Paradigme revoluţionare în secolul al XIX-lea (tipuri europene şi manifestări româneşti), Bucureşti, Editura Academiei, 2008; Social-democraţie şi cultură. De la marxism la postmarxism, Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2010; Redefinirea identităţii. Pentru o social-democraţie critică, Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2010; Marxismul occidental şi marxismul oriental (ideile, societatea, cultura), Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2011; Capitalism şi democraţie. Principii, structuri, evoluţie (coordonator), Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2013, *** Cunoaştere şi creaţie: orientări caracteristice în cultura modernă, Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2015, Familii politice și familii culturale, Târgoviște, Cetatea de Scaun, 2017, Războiul revoluționar (de la ridicarea în masă la gherila), București, Ed. Militară 2019, Morfologia protestului cultural. Romantism, avangardă, folk-rock, București, Ed. Academiei 2019. A publicat articole de specialitate în „Revista Istorică”, „Studii şi Materiale de Istorie Modernă”, „Revue Roumaine d’Histoire”, „Polis” etc., în periodicele „Cuvântul”, „Cultura”, pe site-ul Critic Atac şi în revista „La Penseé Libre”, care apare în format electronic.
Related Posts
Crimă ecologică fără precedent în Europa. Pădurile românești →
Când te joci cu focul… →
Spectacol sinistru →
Comentarii recente