Puncte de vedere

Published on martie 26th, 2021 | by Alexandru Mamina

0

Când te joci cu focul…

Scandal pe holul Parlamentului! Un deputat de la Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) i s-a adresat altuia, de la Uniunea Salvați România (USR), cu vorbele „păduche”, „îți ordon să dispari”, „marș de-aici”. Iar useristul ce credeți că a făcut? A mărșăluit.

Atentat la adresa bunului simț politic, a binecuvântatei lupte de idei, a parlamentarismului politicos, vor decreta probabil unii. Limbaj insultător, agresivitate, vor spune alții în mod onest, mai puțin cei din USR. Aceștia sunt ultimii care au dreptul moral să se afereze oripilați în prezența violenței. Nu promovează ei disprețul, ura, agresivitatea? Nu deversează ei în spațiul public patologia politică numită libertarianism și darwinismul social? Nu incită ei împotriva bugetarilor și asistaților sociali, nu clamează că pensionarii compromit viitorul „tinerilor frumoși și liberi”, nu atacă mai deschis ori mai pe ocolite Biserica ortodoxă, etichetând-o, la limită, drept „sectă satanică”? Atitudinal, mediatic, politic, resentimentul și agresivitatea sunt implicite în toate variațiunile spiritului userist. Dar o agresivitate fără nici un risc personal, practicată din fața calculatorului sau din birourile instituționale sub protecția dispozitivelor de jandarmi, fără a se confrunta direct cu cei atacați.

Iată însă că acum agresivitatea li s-a întors, cum s-ar zice, în nas; o agresivitate față în față (sau, ca să-i oferim măcar atâta satisfacție ministrului userist al Sănătății, mască în mască), pe punctul de a se transforma dintr-o agresivitate verbală într-una fizică. La așa ceva, oamenii fini și cu studii înalte din USR se dovedesc incapabili să reacționeze, ori să reacționeze altfel decât plecând cu coada între picioare.

Adevărul este că agresivitatea se manifestă azi pe Internet, în mass media și în acțiunea guvernamentală, dacă ne gândim de pildă la maniera ostilă în care se raportează autoritățile la oameni pe fondul pandemiei de Sars Cov-2, ca și cum ar urmări doar să-i înspăimânte și să le facă binele cu forța. Numai că atitudinile agresive tind să genereze răspunsuri agresive, sub forme și de intensități dificil de anticipat. Când te joci cu focul, riști să te arzi.


About the Author

Alexandru Mamina este cercetător ştiinţific I la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române, în cadrul căruia coordonează „Atelierul pentru studiul ideilor politice contemporane”. Autor al lucrărilor Societate, instituţii, reprezentări sociale – studii de istoria mentalităţilor şi a imaginarului, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1998 ; Manual de istorie pentru clasa a VII-a (coautor), Bucureşti, Corint, 1999; Caietul elevului pentru clasa a VII-a (coautor), Bucureşti, Corint, 2000; Manual de istorie universală pentru clasa a XI-a (coautor), Chişinău, Prut Internaţional, 2001; Dimensiunea religioasă a gândirii contrarevoluţionare franceze, Bucureşti, Corint, 2002; Structurile intelectuale ale romantismului revoluţionar şi contrarevoluţionar. Cazurile istoricilor francezi, germani, români, Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2007; Paradigme revoluţionare în secolul al XIX-lea (tipuri europene şi manifestări româneşti), Bucureşti, Editura Academiei, 2008; Social-democraţie şi cultură. De la marxism la postmarxism, Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2010; Redefinirea identităţii. Pentru o social-democraţie critică, Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2010; Marxismul occidental şi marxismul oriental (ideile, societatea, cultura), Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2011; Capitalism şi democraţie. Principii, structuri, evoluţie (coordonator), Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2013, *** Cunoaştere şi creaţie: orientări caracteristice în cultura modernă, Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2015, Familii politice și familii culturale, Târgoviște, Cetatea de Scaun, 2017, Războiul revoluționar (de la ridicarea în masă la gherila), București, Ed. Militară 2019, Morfologia protestului cultural. Romantism, avangardă, folk-rock, București, Ed. Academiei 2019. A publicat articole de specialitate în „Revista Istorică”, „Studii şi Materiale de Istorie Modernă”, „Revue Roumaine d’Histoire”, „Polis” etc., în periodicele „Cuvântul”, „Cultura”, pe site-ul Critic Atac şi în revista „La Penseé Libre”, care apare în format electronic.



Comments are closed.

Back to Top ↑