Autori

Alexandru Dumitrașcu a studiat filosofia la Facultatea de Filosofie, UB unde a scris o licență intitulată „Înțelegerea puterii –de la putere la bioputere și înapoi-” (coordonator Cristian Iftode). Acum studiază Științe Politice la Central European University în Budapesta. Este interesat de filosofie politică, antropologie socială, etică, economie politică și mișcări sociale și politice.

Alexandru Mamina este cercetător ştiinţific I la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române, în cadrul căruia coordonează „Atelierul pentru studiul ideilor politice contemporane”. Autor al lucrărilor Societate, instituţii, reprezentări sociale – studii de istoria mentalităţilor şi a imaginarului, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1998 ; Manual de istorie pentru clasa a VII-a (coautor), Bucureşti, Corint, 1999; Caietul elevului pentru clasa a VII-a (coautor), Bucureşti, Corint, 2000; Manual de istorie universală pentru clasa a XI-a (coautor), Chişinău, Prut Internaţional, 2001; Dimensiunea religioasă a gândirii contrarevoluţionare franceze, Bucureşti, Corint, 2002; Structurile intelectuale ale romantismului revoluţionar şi contrarevoluţionar. Cazurile istoricilor francezi, germani, români, Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2007; Paradigme revoluţionare în secolul al XIX-lea (tipuri europene şi manifestări româneşti), Bucureşti, Editura Academiei, 2008; Social-democraţie şi cultură. De la marxism la postmarxism, Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2010; Redefinirea identităţii. Pentru o social-democraţie critică, Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2010; Marxismul occidental şi marxismul oriental (ideile, societatea, cultura), Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2011; Capitalism şi democraţie. Principii, structuri, evoluţie (coordonator), Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2013, *** Cunoaştere şi creaţie: orientări caracteristice în cultura modernă, Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2015, Familii politice și familii culturale, Târgoviște, Cetatea de Scaun, 2017, Războiul revoluționar (de la ridicarea în masă la gherila), București, Ed. Militară 2019, Morfologia protestului cultural. Romantism, avangardă, folk-rock, București, Ed. Academiei 2019. A publicat articole de specialitate în „Revista Istorică”, „Studii şi Materiale de Istorie Modernă”, „Revue Roumaine d’Histoire”, „Polis” etc., în periodicele „Cuvântul”, „Cultura”, pe site-ul Critic Atac şi în revista „La Penseé Libre”, care apare în format electronic.

(n. 1976, Satu Mare) a studiat filosofie şi ştiinţe politice. Membru fondator şi redactor al revistei Philosophy & Stuff (1997-2000). Este traducător de texte teoretice din maghiară, engleză şi franceză în română. În 2009 a coeditat, împreună cu Adrian T. Sîrbu, volumul colectiv Genealogii ale postcomunismului (IDEA). În 2013 a publicat o primă carte intitulată Diferenţa dintre conceptul de piaţă al lui Heidegger şi cel al lui Granel (IDEA) și în 2015 Politică (IDEA).

este absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii Bucureşti; Master în Studii Sud-Est Europene la Univeristatea din Atena; doctor în filozofie politică al Universităţii din Ottawa. În 2017 a publicat la Editura Tact Apostolatul antisocial.

Anca Gheauş este cercetătoare în filosofie la Universitatea din Sheffield. Domeniile ei principale de interes sunt etica şi filosofia politică, şi în special teoriile dreptăţii. A publicat capitole de carte şi articole în The Philosophical Quarterly, The Journal of Political Philosophy, The Journal of Ethics and Social Philosophy, Hypatia, Social Theory and Practice, The Journal of Social Philosophy şi Feminist Theory. În prezent elaborează o lucrare despre probleme de dreptate în organizarea socială a creşterii copiilor.

Aurelian Giugăl este licențiat în geografie (1998), doctor în Științe Politice (2011). Profesor de geografie (1998-2010), lector universitar (începând cu 2012). Stagiu de cercetare la School of Geographical Sciences – University of Bristol (2010). A scris pentru „Cultura“ din 2009-2015. Arii de interes: geografie umană, geografie electorală, partide politice, politică românească.

Axel Gosseries este permanent research fellow (cercetător principal, membru al societăţii belgiene pentru cercetare știinţifică FRS-FNRS), și profesor la Universitatea Catolică din Louvain-la-Neuve (unde și-a obţinut și titlul de doctor în anul 2000). Axel Gosseries este unul dintre cei mai importanţi specialiști, pe plan mondial, în problematica filosofică a dreptăţii intergeneraţionale, autor al unor lucrări fundamentale în domeniu între care Penser la justice entre les générations, De l'affaire Perruche à la réforme des retraites, Paris: Aubier (Flammarion), 2004 – traducerea românească: Despre dreptate între generaţii, București: Paideia, 2011. Recunoaşterea sa drept unul dintre experţii magistrali în domeniu este atestată, între altele, de faptul că a fost invitat să semneze capitolele dedicate subiectului în lucrări prestigioase ca The Oxford Handbook of Practical Ethics, Oxford: Oxford University Press, The Routledge Encyclopedia of Philosophy, London: Routledge, The Stanford Encyclopedia of Philosophy, sau The Handbook of Intergenerational Justice, Cheltenham: Edward Elgar. El este, de asemenea, editorul unor lucrări colective esenţiale, ca Arguing about justice. Essays for Philippe Van Parijs (ed. with Y. Vanderborght), 2011, Louvain-la-Neuve: Presses universitaires de Louvain; Intergenerational Justice (ed. with Lukas Meyer) Oxford: Oxford University Press, 2009; Intellectual Property and Theories of Justice (ed. with A. Marciano & A. Strowel), Basingstoke & N.Y.: Palgrave McMillan, 2008. Axel Gosseries a scris numeroase articole de specialitate importante, mult citite şi frecvent citate, pe temele dreptăţii intergeneraţionale, drepturilor generaţiilor viitoare, dreptăţii sociale, democraţiei, egalităţii şi politicilor publice în cele mai prestigioase reviste internaţionale: Ethics & International Affairs, The Journal of Political Philosophy, Politics, Philosophy & Economics, Philosophy & Economics. Lucrările sale au apărut în limbile engleză, franceză, germană, italiană, olandeză, spaniolă, portugheză, română şi letonă. El este editor asociat al revistei Ethical Perspectives, şi membru în board-ul altor reviste internaţionale de specialitate, între care şi Public Reason (editată de Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti).

Filozof francez și analist politic, fost înalt funcționar public. A publicat: Aux origines du conflit israélo-arabe : l'invisible remords de l'Occident, L'Harmattan 1999, Faut-il brûler Lénine ?, L'Harmattan 2001, Économie solidaire : alternative ou palliatif ?, L'Harmattan 2003, Les raisons de l'esclavage, L'Harmattan 2002, Proche-Orient : la guerre des mots, L'Harmattan 2002 etc.

Jurnalist independent din Melbourne, Australia, binecunoscută pentru pozițiile ei progresiste. Subiectele abordate țin de sfera politicii, de economie, de feminism și de natura conștiinței. Este autoarea cărții „Woke: A Field Guide For Utopia Preppers”. Twitter: @caitoz.

Născut în martie 1940 la Paris, specialist în antropologie culturală și politică, filozof marxist de inspirație heideggeriană. Începând cu 1973 a întreprins mai multe anchete de etnografie și antropologie în zona Maramureșului. În România a predat la Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea Națională de Artă din București și la Facultatea de Sociologie din cadrul Universității București. Cel mai recent volum publicat a fost Tribulațiile unui călător străin în România (1971-2017) (ed. Sedcom Libris, 2020). Un prieten statornic al României, Claude Karnoouh a murit la București în septembrie 2021.

(n. 1952) este un filozof francez, specializat în marxism. Autor a peste douăzeci de cărți, a scris despre Marx, Vico, Spinoza, Marcuse sau Rawls.

Cristian Iftode (născut în 1979, în oraşul Câmpina, jud. Prahova) este lector universitar doctor la Facultatea de Filosofie, Departamentul de Filosofie practică şi Istoria filosofiei, Universitatea din Bucureşti, unde predă cursuri şi seminarii de etică, estetică şi filosofie contemporană. Este, de asemenea, cadru didactic asociat la masteratul de Tehnici diplomatice, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti, unde ţine cursul de Retorică şi argumentare, iar între 2007 şi 2008 a ţinut cursuri de Istorie a filosofiei şi Estetică generală la Facultatea de Film, U.N.A.T.C. În 2007 a obţinut titlul de doctor în filosofie cu o teză despre Rolul analogiei în elaborarea metafizicii aristotelice, sub coordonarea acad. Gh. Vlăduţescu. Între 2007 şi 2012 a beneficiat de două granturi de cercetare şi predare la Université Paris-Est Créteil. Este membru fondator şi membru al comitetului de conducere al Societăţii Române de Filosofie şi al Centrului de cercetare pentru istoria ideilor filosofice, Universitatea din Bucureşti. Volumele publicate în limba română includ Metafora şi discursul metafizic (Antet, 2002), Filosofia ca mod de viaţă: Sursele autenticităţii (Paralela 45, 2010), precum şi două lucrări colective coeditate. Are în jur de 40 de comunicări la conferinţe şi workshopuri naţionale şi internaţionale de filosofie şi a publicat peste 30 de studii şi articole de specialitate în engleză, franceză şi română, în principal pe teme de istoria filosofiei şi etică. Domeniile actuale de cercetare sunt filosofia morală, istoria ideilor, critica socială, teoriile contemporane despre artă, poststructuralismul francez. În spaţiul public, a participat sau a organizat mai multe dezbateri şi conferinţe publice pe teme filosofice, sociale şi culturale de interes general, fiind prezent şi în numeroase emisiuni de radio şi TV (Radio România Cultural, RFI, Radio Guerilla, Trinitas). E-mail personal: cristianiftode@yahoo.com

Daniel Nica este doctor în filosofie al Universităţii Bucureşti (UB) cu teza „O perspectivă critică asupra disputei dintre generalism şi particularism în filosofia morală contemporană”, absolvent al Masteratului de Filosofie, al Facultăţii de Filosofie şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă, la aceeaşi universitate. Este membru al Centrului de Cercetare în Etica Aplicată. În 2012, a efectuat un stagiu de cercetare la Uehiro Center for Practical Ethics al Universităţii Oxford. Este interesat de filosofie morală atât în tradiţia continentală, cât şi în cea analitică, de metaetică, metafilosofie, hermeneutică, filosofia luii Kant și filosofia târzie a lui Wittgenstein. Coordonează seminarii de Teorii etice, Introducere în etică şi Filosofie greacă la Facultatea de Filosofie, UB. A publicat cartea ETICĂ FĂRĂ PRINCIPII? Generalism şi particularism în filosofia morală (2013), volum ce are la bază teza de doctorat a autorului.

Dorina Pătrunsu este lector univ. dr. la Facultatea de Filosofie, în cadrul Departamentului de Filosofie Practică și Istoria Filosofiei, Universitatea din București, unde predă cursuri şi ține seminarii de filosofie politică şi socială, de filosofie a științelor sociale, de analiză instituțională și decizie rațională, instituții și organizații. Este Doctor în Filosofie din 2010, cu o teză de doctorat intitulată Eficacitate sau democraţie? Dileme filosofice privind rolul instituţiilor politice, în prezent fiind preocupată nu numai de abordarea unor teme conexe de cercetare cum ar fi dilemele și paradoxele sistemelor democratice, chestiunea dezirabilității democrațiilor reflective sau deliberative, dar și a unora de actualitate cum ar fi dificultăţile proiectului de integrare european, democratizarea statelor postcomuniste, privatizarea instituţiilor publice, eficacitatea deciziilor publice.

Cercetător în domeniul istoriei, doctor în istorie (2014 - Universitatea din Helsinki, Finlanda), autoarea lucrărilor: Cold War Perceptions: Romania’s policy change towards the Soviet Union, 1960-1964, Cambridge Scholars Publishing, 2015; Opoziția din interior. România și politicile CAER față de CEE (1957-1989), vol. 1-2, Cetatea de Scaun, Târgoviste, 2019; Pericolul sovietic. Percepții și relații româno-sovietice în România postbelică, Humanitas, 2019-2020 (ebook);

este lector doctor și conducător de doctorate la Universitatea de Vest din Timișoara. A publicat articole științifice în diferite reviste naționale și internaționale, respectiv cărți la edituri ca Polirom, Institutul European, Tritonic, Adenium, Cetatea de Scaun, Paideia, Alexandria. Este activ de asemenea în presa culturală. Ultima cartea publicată: Istorie și politică, istoria ca politică. Ipostaze ale național-comunismului românesc, Tritonic, 2018.

Etician, Centrul de cercetare în etică aplicată, Universitatea din București (www.ccea.ro); Doctor în filosofie, Universitatea din București, cu o teză despre teoria etică a lui Kant; Membru al Societății Române de Filosofie analitică (http://www.srfa.ro/mihailov-emilian). Domenii de interes: filosofia morală a lui Kant, filosofie morală contemporană, epistemologie morală, meta-etică, etică aplicată, filosofia lui Wittgenstein, evoluția moralității.

este cel mai vizibil reprezentant al mișcării DIEM25 (inițiată de Yanis Varoufakis) în România.

s-a născut la Cluj în 1948. După studii de filologie clasica și filosofie la București și Cluj, începând cu 1972 a fost redactor la un săptămânal literar din Cluj. Retrogradat din poziția de redactor la cea de corector, după ce, din 1974, i s-a interzis – cu câteva rare excepții – să mai publice și a început să fie hărțuit de Securitate, părăsește în cele din urmă România. Din 1979 a predat filosofia la Facultatea de Litere din Budapesta, fiind concediat în 1981 pentru scrierile sale clandestine și protestele ilegale. A fost unul dintre liderii dizidenței maghiare. Ales deputat în 1989, va părăsi viața politică în 1994 și partidul liberal în 1999. Începând cu 1991 a fost director al Institutului de Filosofie al Academiei Maghiare de Științe. A ținut cursuri și a făcut cercetări la universitățile Columbia, Oxford, Woodrow Wilson Center, Chicago, Wissenschaftskolleg din Berlin, Georgetown, Yale, New School for Social Research, Collegium Budapest etc. Cărți: A teória esélyei [Sansele teoriei, Bucuresti/Cluj, 1975], Descartes a módszerrol [Descartes despre metoda, Bucuresti/Cluj, 1977, ed. a II-a: Cluj, 2002], A szem és a kéz [Ochiul si mina (samizdat), Budapesta, 1983, Geneva, 1985], Idola tribus [in maghiara: Paris, 1989, trad. fr. Paris, 1991], Másvilág [Cealalta lume, Budapesta, 1994], Törzsi fogalmak [Idolii tribului, vol. I si II, Budapesta, 1999; partial tradusa in limba romana: Cluj, 2001], A helyzet [Situatia, Budapesta, 2002]. A publicat numeroase eseuri, studii si articole in periodice si antologii; scrierile sale au fost traduse in 14 limbi. De asemenea, publica in mod regulat articole de comentariu politic in marile cotidiene maghiare. Din 2003, G. M. Tamás este vicepresedinte al ATTAC Ungaria.

Horia Pătrașcu are un doctorat în filozofie la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, stagii de cercetare în SUA, a scris câteva cărți, din care două (Sentimentul metafizic al tristeții și Terapia prin Cioran. Forța gândirii negative) i-au apărut la editura Trei. A colaborat la „Cultura”, „Observator Cultural”, „Contemporanul”, „Critic Atac” etc.

Jacques Sapir este Director de studii la celebra EHESS (École des Hautes Études en Sciences Sociales - Școala de înalte studii în științele sociale), precum și Directorul Centrului de studii asupra modurilor de industrializare (Centre d'Études des Modes d'Industrialisation, CEMI-EHESS). Cercetările sale se concentrează asupra economiei ruse, analizei crizelor financiare și analizei teoretice a instituțiilor economice.

Jérôme Emanuel Roos (1985) este doctorand în economie politică internaţională la Institutul Universitar European din Florenţa şi fondatorul ROAR Magazine (vezi roarmag.org).

Julian Săvulescu este unul din liderii mondiali ai eticii practice. S-a născut în Australia în anul 1963 având tatăl originar din România. A făcut studii medicale la Universitatea Monash din Melbourne dar, sub influenţa celebrului bioetician și filosof al moralei Peter Singer, s-a reorientat treptat spre bio-etică şi şi-a dat doctoratul în acest domeniu. Apoi a urmat un stagiu de cercetare la Universitatea din Oxford sub direcţia lui Derek Parfit. Acum ocupă catedra Uehiro de etică practică de la Universitatea Oxford şi este, din anul, 2002 directorul Centrului Uehiro de Etică Practică al Universităţii din Oxford. Este totodată directorul Centrului de Neuroetică din Oxford, care e unul dintre cele trei centre biomedicale strategice din Marea Britanie. A publicat peste 250 de lucrări ştiinţifice în unele dintre cele mai prestigioase reviste şi edituri din lume.

Laurent Dauré este ziarist francez.

Asistent universitar la Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti, absolvent de drept, filosofie şi teologie, cercetător în domeniul filosofiei politice şi al rolului instituţiilor politice, economice şi culturale în procesul de dezvoltare

Născut în 1975. Studii universitare de filozofie și de economie (specializare: marketing). A colaborat de-a lungul timpului la diverse reviste culturale (Literatorul, Calende, Argeș, Observator Cultural etc.) cu proze, recenzii, traduceri, eseuri. Începând cu anul 2007 a scris sub pseudonimul „Manole” cel mai popular blog de imobiliare din România, „Balonul imobiliar”, descifrând bula imobiliară într-o perioadă în care discursul dominant nu comunica altceva decât că „economia duduie”. Autor al unui volum de eseuri intitulat „Adevăr și democrație” apărut în anul 2001 la Editura Paideia. În prezent deține propria agenție de marketing și nu este implicat politic.

Matei Ghimiș este absolvent al Facultății de Filosofie a Universității din București (2010), cu specializare în Studii Europene și al masterului de Istoria și Circulația Ideilor Filosofice (2013), din cadrul aceleiași facultăți. Din luna Septembrie 2013, este implicat în organizarea mișcărilor civice privind Roșia Montană și Gazele de șist.

Maxime Lambrecht este asistent şi cercetator în Drept la Catedra Hoover de etică socială şi economică, de la Universitatea Catolică din Louvain la Neuve (UCL), Belgia, unde lucreaza în prezent la o teză de doctorat despre rolul legislatorului şi al actorilor privaţi în reglementarea drepturilor de autor pe Internet. Interesele sale de cercetare sunt în domeniile: drepturi intelectuale, teorii ale dreptăţii, precum şi noile forme de guvernanţă în mediul digital.

Născut în 1974. A absolvit Facultatea de Istorie și Filosofie din Cluj-Napoca în 2010, masteratul de “Socio-antropologie istorică” în 2012, în prezent fiind doctorand în cadrul școlii doctorale “Istorie, Civilizație, Cultură” din cadrul Facultății de Istorie și Filosofie a Universității Babeș-Bolyai. Este specializat în istorie, filosofia istoriei, filosofie politică, epistemologie, geografii simbolice și în studiul comparat al civilizațiilor, tema doctoratului fiind “Revoluția thalassocratică. Studiu critic de istorie comparată a civilizațiilor”. Reluându-și tema de licență, în cadrul acestei lucrări critice urmărește și gradul de implicare, subiectivare și obiectivare ideologică în alcătuirea geografiilor simbolice.

Sandrine Blanc is an Assistant Professor of business ethics at Inseec Business School. She holds a PhD in Philosophy from University Paris IV-Sorbonne. Her research interests include moral and political philosophy, business ethics, social justice and firms. She has a particular interest in the significance and implications of liberal egalitarianism for corporations. Sandrine Blanc este profesor asistent de etica afacerilor la Inseec Business School. Ea şi-a luat doctoratul în filosofie la Universitatea Sorbona IV. Interesele sale de cercetare includ filosofia morală şi politică, etica afacerilor, dreptatea socială. Se interesează îndeosebi de semnificaţia şi implicaţiile egalitarianismului liberal pentru corporaţii.

Inginer, profesor de științe sociale, doctor în istorie, fost deputat în parlamentul României în perioada 1990-1996 din partea FSN și apoi a Partidului Socialist al Muncii, candidat la mai multe rânduri de alegeri din partea Partidului Socialist Român (Partidul Alianța Socialistă).

este conferențiar la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, cu studii de Istorie și de Filozofie la Universitatea din București, la Universitatea Central-Europeană și la Universitatea Oxford și deținând un doctorat în Istorie de la Universitatea Central-Europeană. Predă subiecte de istorie comparativă, sociologie istorică, istorie românească și teorie politică, iar cercetările sale în curs se ocupă cu precădere de relația dintre tipare ideologice și politici publice în istoria României. A participat la conferințe științifice, mese rotunde, seminarii, serii de prelegeri publice și stagii Erasmus organizate în România, Moldova, Bulgaria, Ucraina, Grecia, Ungaria, Polonia, Estonia, Republica Cehă, Italia, Germania, Norvegia, Marea Britanie, Irlanda și Statele Unite. Articole publicate în periodicele Cartea, Viaţa românească, Revue roumaine, Polis. Revistă de ştiinţe politice, Revista istorică, East-Central Europe, Studia Politica. Romanian Political Science Review, New Europe College Yearbook, European Review of History, Pontes. Review of South-East European Studies, Idei în dialog, Revista 22, Observator cultural, Cuvântul, Sfera politicii, Sociologie românească, Timpul. Cărți publicate: Ideologii româneşti şi est-europene, Bucureşti, Ed. Cuvântul, 2008 (coord.); Tranziţii discursive. Despre agende culturale, istorie intelectuală şi onorabilitate ideologică după comunism, Bucureşti, Corint, 2012; Ideology, Nation and Modernization: Romanian Developments in Theoretical Frameworks, Bucureşti, Ed. Universităţii din Bucureşti, 2013; Canonul şi vocile uitate. Secvenţe dintr-o tipologie a gândirii politice româneşti, Bucureşti, Ed. Universităţii din Bucureşti, 2015 (ed. a II-a: București, Pro Universitaria 2020, sub tipar); Development, Left and Right: Ideological Entanglements of Reformist Projects in Pre-communist Romania, București, Ed. Universităţii Bucureşti, 2018; Statul bunăstării pe filiera românească. Fracturi ale dezvoltării și rupturi ale memoriei, București, Pro Universitaria, 2019; Eseuri despre politica memoriei. Accente și recalibrări aniversare, București, Neverland, 2020.

Viorella Manolache este cercetător ştiinţific III, dr., la Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I.C.Brătianu” al Academiei Române, Bucureşti, Departamentul de Ştiinţe Politice.