Enormități și baliverne

Published on august 20th, 2015 | by Alexandru Mamina

1

Liberalism contrafăcut: Andrei Muraru

Ne-am obişnuit ca politicienii români să procedeze în dezacord cu ideologia pe care o proclamă. Cauzele sunt multiple: făţărnicia, oportunismul, conformismul, ignoranţa, care transformă finalmente mult clamata dezbatere programatică într-o cacofonie de lozinci înşelătoare. În spatele declaraţiilor de principii descoperim aşadar social-democraţi favorabili marelui capital, democraţi cu apetenţe autoritare sau liberali inadecvaţi la ideea statului de drept.

Un exemplu recent ni-l oferă Andrei Muraru – consilierul preşedintelui Klaus Iohannis şi promotor în cadrul Partidului Naţional-Liberal, alături de Crin Antonescu, al aşa-zisei legi antilegionare, cu un adaos legat de cultul lui Nicolae Ceauşescu. O lege pe care poate că ar fi fost mai inteligent să nu o aducă în discuţie, pe de o parte fiindcă exista deja o hotărâre de guvern în acest sens, iar pe de altă parte pentru că e de natură să resusciteze susceptibilităţile antisemite, îndeosebi acelea referitoare la oculta evreiască ce subminează valorile şi tradiţiile naţionale. „Războaiele memoriei” lezează sensibilitatea colectivă, mai ales atunci când recriminările morale fără nuanţe se traduc în interdicţii legale.

În context, reţinem declaraţia lui Andrei Muraru din „Adevărul”, potrivit căreia Institutul Elie Wiesel şi grupul parlamentar liberal trebuie să acorde asistenţă instanţelor în aplicarea noului act normativ. Altfel spus, politicienii să-i flancheze pe judecători, Institutul Elie Wiesel să fie cooptat de drept la actul de justiţie!

Să lăsăm deoparte chestiunea competenţei, e suficient să ne gândim la personajele din Parlament ca propunerea să cadă în ridicol. Cum rămâne însă cu separarea puterilor şi spiritul normativist de la care se revendică liberalismul? Prevalează oare jurisprudenţa particulară asupra principiilor constituţionale universale? În această ipostază, Andrei Muraru ar fi suspectabil el însuşi de oarece afinităţi cu unele teorii pe care le condamnă.

Împrejurarea ni se pare caracteristică. O inadecvare analoagă, deşi de sens contrar, am sesizat inclusiv la preşedintele Klaus Iohannis, atunci când a susţinut ca Parchetul, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii să aibă iniţiativă legislativă. Asfel de propuneri numai liberalism nu denotă, sau eventual un liberalism contrafăcut, o retorică destinată să justifice în ochii publicului măsuri contrare de fapt doctrinei afirmate.

Desigur, este mai convenabil pentru politicieni să-şi legitimeze interesele şi acţiunile în numele libertăţii şi democraţiei. În pofida tuturor aşteptărilor înşelate, se pare că mulţi oameni încă îi mai cred.

Tags: , ,


About the Author

Alexandru Mamina este cercetător ştiinţific I la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române, în cadrul căruia coordonează „Atelierul pentru studiul ideilor politice contemporane”. Autor al lucrărilor Societate, instituţii, reprezentări sociale – studii de istoria mentalităţilor şi a imaginarului, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1998 ; Manual de istorie pentru clasa a VII-a (coautor), Bucureşti, Corint, 1999; Caietul elevului pentru clasa a VII-a (coautor), Bucureşti, Corint, 2000; Manual de istorie universală pentru clasa a XI-a (coautor), Chişinău, Prut Internaţional, 2001; Dimensiunea religioasă a gândirii contrarevoluţionare franceze, Bucureşti, Corint, 2002; Structurile intelectuale ale romantismului revoluţionar şi contrarevoluţionar. Cazurile istoricilor francezi, germani, români, Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2007; Paradigme revoluţionare în secolul al XIX-lea (tipuri europene şi manifestări româneşti), Bucureşti, Editura Academiei, 2008; Social-democraţie şi cultură. De la marxism la postmarxism, Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2010; Redefinirea identităţii. Pentru o social-democraţie critică, Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2010; Marxismul occidental şi marxismul oriental (ideile, societatea, cultura), Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2011; Capitalism şi democraţie. Principii, structuri, evoluţie (coordonator), Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2013, *** Cunoaştere şi creaţie: orientări caracteristice în cultura modernă, Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2015. A publicat articole de specialitate în „Revista Istorică”, „Studii şi Materiale de Istorie Modernă”, „Revue Roumaine d’Histoire”, „Polis” etc., în periodicele „Cuvântul”, „Cultura”, pe site-ul Critic Atac şi în revista „La Penseé Libre”, care apare în format electronic.



One Response to Liberalism contrafăcut: Andrei Muraru

  1. Pingback: Liberalism contrafăcut: Andrei Muraru

Back to Top ↑