Caricatura lui Mihail Roller
Am aflat recent de răspunsul pe care l-a adresat Ministerului Educaţiei Naţionale Adrian Cioroianu, decanul Facultăţii de Istorie din Universitatea Bucureşti, în legătură cu iniţiativa unui simpozion naţional dedicat lui Constantin Brâncoveanu. (Pentru a nu exista vreo neclaritate, ataşăm în final documentele respective).
Adrian Cioroianu ori nu a priceput că organizatorul este Ministerul şi l-a suspectat că trece peste autoritatea lui, ori a priceput dar s-a vexat din cauză că nu a fost consultat în mod special, ca o celebritate ce se află. Cert este că s-a apucat să pretindă un fel de monopol asupra manifestărilor pe teme istorice, ca şi cum ar fi administratorul exclusiv al expertizei şi girantul suprem al calităţii. Rămas fără scaunul ministerial de la Externe şi fără „coledzi” de europarlamentar, pare să vrea măcar statutul de instanţă recunoscută în certificarea conformităţii profesionale.
Ilegitimitatea unei asemenea pretenţii este evidentă, fără să mai fie nevoie să aducem în discuţie competenţa preopinentului însuşi. Încalcă spre exemplu articolul 23, aliniatul 3 din Carta Universitară, care prevede libertatea membrilor comunităţii universitare de a investiga orice subiect. Există şi alte facultăţi în care se tratează chestiuni cu relevanţă istoriografică, de pildă la Ştiinţe Politice, iar în ceea ce-l priveşte punctual pe Constatntin Brâncoveanu, în calitatea lui de sfânt poate fi revendicat la fel de bine şi la Facultatea de Teologie.
În fond este vorba despre tupeu, susceptibil să contrarieze sau chiar să scandalizeze. Văzut din afară însă, apare mai degrabă hilar, aşa cum este hilară orice aroganţă care se zbate în gol, fără mijloace de a se impune. Personajul se inflamează tocmai pentru că nu e în stare să se facă ascultat şi nu e luat în seamă pe cât şi-ar dori.
Postura în care se imaginează Adrian Cioroianu îl aminteşte pe Mihail Roller – un alt individ cu pretenţii se supervizor al câmpului istoriografic. Numai că este un Mihail Roller debil, lipsit de susţinerea partidului comunist atotputernic; este, cu alte cuvinte, ceea ce se cheamă un veleitar, fără argumente şi fără altă autoritate decât aceea pe care i-o acceptă credulii. Împrejurarea ne aminteşte afirmaţia spirituală pe care o făcea Karl Marx în 18 brumar al lui Ludovic Bonaparte, şi anume că unele personaje apar în istorie cumva de două ori: prima oară ca tragedie, a doua oară ca farsă.
Fișiere atașate:
Adresa către rectorat [pdf]
Răspuns dl. Cioroianu [pdf]
About the Author
Alexandru Mamina Alexandru Mamina este cercetător ştiinţific I la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române, în cadrul căruia coordonează „Atelierul pentru studiul ideilor politice contemporane”. Autor al lucrărilor Societate, instituţii, reprezentări sociale – studii de istoria mentalităţilor şi a imaginarului, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1998 ; Manual de istorie pentru clasa a VII-a (coautor), Bucureşti, Corint, 1999; Caietul elevului pentru clasa a VII-a (coautor), Bucureşti, Corint, 2000; Manual de istorie universală pentru clasa a XI-a (coautor), Chişinău, Prut Internaţional, 2001; Dimensiunea religioasă a gândirii contrarevoluţionare franceze, Bucureşti, Corint, 2002; Structurile intelectuale ale romantismului revoluţionar şi contrarevoluţionar. Cazurile istoricilor francezi, germani, români, Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2007; Paradigme revoluţionare în secolul al XIX-lea (tipuri europene şi manifestări româneşti), Bucureşti, Editura Academiei, 2008; Social-democraţie şi cultură. De la marxism la postmarxism, Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2010; Redefinirea identităţii. Pentru o social-democraţie critică, Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2010; Marxismul occidental şi marxismul oriental (ideile, societatea, cultura), Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2011; Capitalism şi democraţie. Principii, structuri, evoluţie (coordonator), Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2013, *** Cunoaştere şi creaţie: orientări caracteristice în cultura modernă, Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2015, Familii politice și familii culturale, Târgoviște, Cetatea de Scaun, 2017, Războiul revoluționar (de la ridicarea în masă la gherila), București, Ed. Militară 2019, Morfologia protestului cultural. Romantism, avangardă, folk-rock, București, Ed. Academiei 2019. A publicat articole de specialitate în „Revista Istorică”, „Studii şi Materiale de Istorie Modernă”, „Revue Roumaine d’Histoire”, „Polis” etc., în periodicele „Cuvântul”, „Cultura”, pe site-ul Critic Atac şi în revista „La Penseé Libre”, care apare în format electronic.
Related Posts
De la modern la modernitatea (post) în Europa şi câteva reflecţii în jurul căderii comunismului* →
Deficitul substanţial şi perspectivele stângii din România →
A gândi gândirea. Un scurt eseu despre “pacea eternă” ca “violență eternă” →
Tupeu, veleitar, Roller, totul doar din raspunsul acesta al lui Cioroianu? (rece, e drept, dar presupun ca nimeni nu e obligat sa topaie cu limba scoasa la orice) Mosule te ucide ura, daca ai vreo problema cu Cioroianu rezolva-ti-o personal, abia cand nu-ti poti abtine ciuda in public devine treaba jenibila.
cred ca exagerati cu asprimea … personal spun mai degraba ca e o copitutza colegiala, cam tare ca exprimare, dar pe fond nevinovata … 🙂 … altfel, autorul nu e deloc mosh, abia ce-a sarit de patruzeci, dupa stiinta proprie … probabil l-ati avut in vedere pe Ion Mamina, banuiesc tatal infractorului … 🙂