6 pe Stânga. Adi Dohotaru (USR): „La USR am ajuns criticându-i.”
• Domnule Adrian Dohotaru, vă mulțumim pentru amabilitatea de a răspunde întrebărilor noastre. Recent am făcut o scurtă prezentare a cărții „Pata”, deci nu sunteți chiar străin cititorilor noștri, dar vă rugăm să vă faceți o scurtă prezentare. Cine sunteți și cum vă cunosc clujenii?
Mersi pentru invitație și pentru recenzia de care ne-am bucurat în echipa „Pata”, dar aș prefera să nu ne domnim, Adi sau Adrian e îndeajuns. Clujenii mă cunosc din acțiunile mele civice, în special. Unii cu care m-am mai întâlnit zilele astea să le dau ziarul și pliante cu mine mă știu și ca jurnalist în media publică, la Radio și TVR Cluj. Alții mă mai cunosc din lumea culturală în care mă învârt pentru că am lucrat în cercetare câțiva ani. Destui oameni din media mă etichetează drept „ecologist” și „oengist”. Deși nu fac parte din vreun ONG (dar colaborez cu destule) a rămas eticheta asta de oengist. Cred că pentru mulți e o surpriză să te implici adesea în spațiul public fără a fi remunerat.
M-am implicat în multe mișcări eco și sociale fără să fiu în prim plan. În media, practicam un jurnalism civic în care evidențiam mișcări progresiste care luptă pentru dreptul la oraș, pentru Campania „Salvați Roșia Montană”, împotriva segregării ș.a.m.d. În alte situații, ieșeam în față și militam pentru mai multe bunuri și spații publice ori pentru deghetoizarea Pata Râtului.
• Ok, Adi atunci. Te-ai remarcat în mod evident ca un intelectual angajat la stânga. Nu mai insistăm asupra rolului jucat de tine la Pata-Rât, e binecunoscut. Ai scris articole pe CriticAtac (CA), ați fost unul dintre editorii platformei SocialEast (SE). Cum ați ajuns candidat pe listele USR?
Mă consider un cetățean, dezbărat de orice titulaturi pompoase. Nu cred că am confirmat ca intelectual încă, poate în următoarele decenii dacă apuc să scriu studiile la care mă gândesc sau să realizez documentarele pe care le am în vedere. Iar pe Critic Atac ori SocialEast scriam mai degrabă articole activiste. S-a diminuat și rolul intelectualului, pe care oricum trebuie să-l democratizăm, să-l scoatem din turnul său de fildeș și să oferim prerogativele unei gândiri critice oricărui cetățean.
La USR am ajuns criticându-i. Când a fost prima descălecare USB la Cluj, clujenii participanți la întâlnire, colegi din medii asociative, au zis că vor sprijini USR din societatea civilă. Am remarcat pe Facebook că un partid are nevoie de membri în primul rând, nu de simpatizanți. Oana Cătălina Poenaru, președinta Asociației Salvați Bucureștiul care s-a mutat la Cluj, mi-a zis că dacă tot dau sfaturi, să o fac la întâlniri, nu pe Facebook. M-am dus și mi-a plăcut atmosfera, mai ales că mulți ne știam din stradă, de la proteste ori de la dezbateri și ateliere civice. De exemplu, primii oameni au fost contactați de la „Asociația pentru Protecția Urbanistică a Clujului” (APUC) care se luptă împotriva unor dezvoltatori imobiliari veroși și împotriva unor autorizații abuzive în noile cartiere ale Clujului. Îmi place ce fac ei, pentru că și eu am militat împotriva ilegalităților urbanistice și împotriva noului urbanism haotic, lipsit de spații și servicii publice.
Este cea mai intensă perioadă din viața mea. În media se vede destul de puțin câte dezbateri interne sunt, clarificări ale membrilor asupra unor direcții și idei, faptul că există un echilibru între diverse tendințe și că ne unește un limbaj democratic comun. Până să avem un sediu, era și un idealism care ne mâna în luptă și ne energiza. Ședințele se făceau în cafenea, unii beam bere și stăteam la discuții până târziu în noapte. Dar acest idealism nu e boem și se vede din pragmatismul cu care am adunat semnături, cu care ne programăm ieșirile cu ziare și pliante nu doar în Cluj, ci și în Dej la fabrica „Fujikura” unde ne-am întâlnit cu muncitori sau în piața centrală din Câmpia Turzii unde am stat la discuții cu mulți fermieri. Nu avem acces în media publică, la TVR și Radio Cluj ne-au zis că trebuie să avem liste complete în 23 de județe pentru a participa la emisiunile electorale, ceea ce e absurd pentru că dintr-o circumscripție merg 1-3 oameni. De ce trebuie liste complete? Iar în media privată se cer bani, așa că ajungem mai rar. Dar dăm ziare de campanie, dăm pliante, mai comunicăm pe Facebook cu video-uri, cu articole scurte. Deloc intelectual, prefer video-urile. Deși știu că prind controversele, am preferat să nu răspund la atacuri și să vin cu mesaje pozitive despre campaniile și valorile care mă mână în luptă.
• Dacă ne uităm peste numele candidaților USR observăm totuși o mulțime de foști oameni de la M10, sau apropiați de Monica Macovei. De pildă dl. Adrian Wiener, de la Arad, dl. Gîrbă de la Bacău, dl. Tent de la Oradea, sau dl. Ghinea, fostul ministru al Fondurilor UE. Asta n-ar fi nici o problemă, atâta doar că partidul acesta, M10, atât cât a apucat să evolueze pe scena politică, a fost unul dintre cele mai violent pro-capitaliste partide, mergând până acolo încât propunea în programul propriu ca nici o modificare a Codului Fiscal (care este lege organică) să nu fie făcută fără… consultarea mediului de afaceri. Și-a schimbat intelectualul Adrian Dohotaru opțiunile politice? Ai devenit pro-capitalist?
Sunt și oameni care au simpatizat cu M10 în trecut la USR Cluj și sunt foarte faini. Au plecat cu un gust amar de acolo, personalitatea colerică, autoritară a lui Papahagi le displăcea. Pe de altă parte, sunt un om care poate colabora cu persoane cu valori diferite încercând să caut ce ne unește. De pildă, am colaborat cu Papahagi pentru puțin timp când s-a anunțat proiectul unui parking, la Minerva Mănăștur, peste un spațiu verde, un loc de socializare pentru bătrâni, copii, mămici. Au fost proteste din cauza lipsei consultărilor și dispariției unui spațiu public pentru socializare. Papahagi era în prim plan, eu încercam să mai mediatizez aspecte ale opoziției la proiect, să țin focul viu. Am văzut atunci limitele unui intelectual în politică. Insistam să găsim un avocat, de oriunde ar veni, numai să acționăm în instanță primăria, dar mi-a replicat franc că trebuie să se întoarcă la bibliotecă. Lăsând M10 la o parte, ce pot să spun despre USR e că marea majoritate nu s-au implicat partinic până la intrarea în USR. Din ce am vorbit cu USR-iștii clujeni, este conștientizată greșeală majoră din partea M10 de a se concentra strict pe anti-corupție, ceea ce a și condus la 1% pentru Macovei și dispariția partidului. De aceea, apare la noi combaterea sărăciei și subdezvoltării țării printre priorități în condițiile în care 40% din România este săracă și în risc de excluziune socială.
• Una dintre promisiunile platformei tale, dar și a USR, ține de lupta antcorupție. Putem imagina un capitalism fără corupție?
Nu există putere fără corupție, deși puterea poate fi limitată. Problema cu discursul anti-corupție e că a devenit și o sintagmă mascată pentru privatizări și multe alte facilități pentru afaceri. În Albania, de pildă, înlesnirea cumpărării de arme a fost inclusă în strategia anti-corupție! Dar dincolo de confiscare discursivă, corupția este un subiect extrem de important într-o țară în care președintele Curții de Conturi spune în timpul unui guvern Ponta că 40% dintre contractele publice sunt furate. Dar trebuie să avem grijă și când suntem manipulați cu discursul anti-corupție sau când acesta devine un semnificant gol.
• Ai mai fost la Pata-Rât de când ești „candidat”? Ce zic oamenii de acolo?
Am fost chiar de 1 Decembrie și am petrecut Ziua Națională a României cu oameni care lucrau în condiții toxice pe rampe. Apoi, am fost cu colegii în colonii, unde au văzut și ei condițiile precare de trai, deși majoritatea dintre ei au mai fost în Pata Rât cu alte ocazii când s-au implicat civic. Ne bucurăm de susținerea lor, dar și mai tare mă bucuram dacă o prietenă din Pata Rât accepta să candideze pe listele noastre, așa cum i-am propus cu toții, dar oferta noastră a timorat-o. Este însă timp și pentru alte dăți. Până la alte campanii politice, mai avem și altele civice, de aceea m-ar mulțumi o mobilizare serioasă a clujenilor de 17 Decembrie, când comemorăm evacuarea a sute de oameni de pe str. Coastei la Pata Rât, în apropierea rampei de gunoi.
• Dar colegii cu ajutorul cărora ai scos „Pata”? Ei au intrat în USR? Vă ajută în campanie, se implică?
Se implică cu sugestii, cu critici chiar, cu expertiză pe partea de locuire. Noi am preluat mai multe mesaje legate de locuire socială, drepturi pentru muncitorii care lucrează în condiții toxice, dar și idei legate de o colectare selectivă mai serioasă și un procent mai mare de reciclare care să contribuie la diminuarea considerabilă a poluării ghetoului, dar și a Clujului în general.
• Ce proiecte de legi își propune să susțină în parlament deputatul Dohotaru și la ce fel de legi se va opune?
Găsiți câteva idei legislative în care cred în programul cu care am candidat la alegerile interne, care erau dintre cele mai democratice din țară. Se vota ca la Eurovision, ca să mă exprim mai plastic, eram 10 candidați, iar membrii USR votau locul 1 – 10 puncte, locul 2 – 9 puncte ș.a.m.d. Nimeni nu știa cine va ieși. Un vot consultativ, on-line a venit și din partea simpatizanților. Am ieșit pe locul 1. La alegeri, am ieșit pe locul 2, pe loc eligibil. Ideile mele, bazate pe expertiză din mai multe locuri, de la universitari, ecologiști, antreprenori, urbaniști etc., îmbină echilibrat idei de stânga și de dreapta. Această schiță, care va avea nevoie de completarea multor cetățeni și specialiști, o găsiți la finalul interviului. Limita cerută a fost de două pagini, așa că m-am exprimat succint, pornind de la capitolele existente în programul general al USR. Este doar o schiță și are nevoie de sugestii, critici, coalizări pe viitor în jurul unor puncte de program.
• USR sprijină oficial guvernul Cioloș. În cadrul guvernului Cioloș , d-na ministru Dragu îi îndemna pe români, la preluarea funcției, să lucreze „pe 2 lei”. Citind platforma de candidat, pe care ne-ai pus-o la dispoziție, am văzut că te preocupă nivelul scăzut al salariilor din România. Cum îi vei explica d-nei Dragu că „2 lei” nu înseamnă, totuși, prea mult?
A fost o afirmație chiar nefericită din partea d-nei ministru Dragu. O voi convinge prezentându-i factual cum doar un echilibru între forța de muncă și capital poate să scoată o țară din subdezvoltare economică și din inechitate socială. La noi forța de muncă are doar o treime din PIB. Media UE este peste jumătate din PIB pentru forța de muncă, cealaltă parte pentru capital și spre acea medie trebuie să ne îndreptăm.
• Crezi că vom trăi la un moment dat ziua în care nici un cetățean român nu va mai dormi pe stradă?
Am citit întregul program al „Coaliției pentru Familie” și apare preocuparea pentru acces la locuințe pentru toate categoriile sociale. Fără glumă, îi voi contacta să propunem un astfel de referendum: ca nici un om, creștin sau nu, să nu doarmă în stradă sau într-o improvizație de locuință, cu temerea de a fi evacuat.
• În încheiere, un pic de politică externă. Brexit în Marea Britanie, Donald Trump în Statele Unite și destul de probabil Marine Le Pen în Franța, la anul. Întrebare: să ne temem de ruși?
De ruși nu avem de ce să ne temem, au dat una dintre marile culturi ale umanității, dar de Putin da. Să citim cu toții „Panama Papers”, Putin este unul dintre cei mai corupți lideri la nivel mondial ai momentului.
• Mulțumim și vă urăm mult succes ție și colegilor tăi în alegeri!
–
Adi Dohotaru, care va putea fi votat de pe poziția 2 a listei de deputați a USR în jud. Cluj, ne-a rugat să publicăm și programul cu care și-a câștigat dreptul de a reprezenta USR în alegeri.
Adi Dohotaru – schiță candidatură Camera Deputaților
Valori: Vreau democratizarea vieții politice în fața oligarhiei transpartinice, apărarea interesului public ca avertizor de integritate în fața intereselor private ori de grup restrâns. Cred într-o democrație socială și economică. Susțin „Declarațiile de la Câmpeni” (2013) și de la Cluj (2014), dar și alte documente programatice venite din partea societății civile (http://www.romaniacurata.ro/ce-vor-protestatarii-declaratia-de-la-cluj/)
Capitolul 1. Lupta împotriva corupției. Vreau transparență totală prin buget participativ, un mecanism care permite cetățenilor participarea la consultări, dar și la luarea deciziilor, cu privire la distribuirea banilor din taxele și impozitele pe care le plătim. Bugetul participativ se bazează pe o regulă de alocare invers proporțională în raport cu calitatea vieții într-un cartier pentru a favoriza echilibrul dezvoltării infrastructurii la nivelul orașului. În România, nu există o lege care să prevadă dreptul cetățenilor de a participa la luarea deciziilor cu privire la un procent de minim 10% din bugetele de investiții și reparații. Lărgirea consultărilor și deciziilor legate de buget în întâlniri de cartier, dar și într-un cadru digital diminuează considerabil posibilitățile de a corupe procesul de alocare a resurselor ori de a finanța discreționar grupurile de interese din jurul partidelor. Auto-educarea civică derivată din bugetul participativ conduce și la un grad mai înalt de conștientizare și de dispersare a modului în care funcționează politica la momentul actual, în principal ca mecanism arbitrar de distribuire a resurselor.
Există nu doar corupți, ci și corupători. Cer verificarea respectării clauzelor contractelor de privatizare cu aplicarea clauzelor contractuale și a legii. Susțin anularea retrocedărilor în cazul constatării unor abuzuri. Cer măsuri administrative de control la adresa paradisurilor fiscale. Susțin supravegherea și reglementare a mișcărilor de capital spre societati offshore. Cer depunerea de declaratii anuale de avere și de interese peste anumite sume detinute în conturi offshore pentru orice rezident fiscal din România. Susțin întărirea unui departament în ANAF specializat pentru urmărirea fraudei fiscale offshorizate. Cer urmărirea respectării interesului actionarului minoritar (statul) și identificarea abuzurilor (de ex., prețuri de transfer, contracte umflate) , legea responsabilității și supravegherii reprezentanților statului în AGA – compensare financiară, control, infracțiuni.
Capitolul 2. Industria modernă și drepturile angajaților. Îmbunătățirea legislației muncii pentru a proteja drepturile angajaților mai ales din Sănătate și Educație, pentru a mări salariile și puterea salariaților de negociere a contractelor colective de muncă în sectoarele private și publice. În România, 50% din lucrători sunt la nivelul salariului minim, 20% din lucrătorii cu normă întreagă sunt săraci și 75% din muncitorii cu normă parțială sunt săraci, realități negative care conduc la migrația forței de muncă. Partea care revine muncii ca proportie din PIB este de 34% față de 56% cât e media europeană.
Capitolul 3. Agricultura micilor fermieri nu se poate realiza fără un standard de viață decent. Spre o treime din cetăţeni nu are baie în interiorul locuinței şi aproape jumătate nu are canalizare, iar marea majoritate trăiesc la țară. În consecință, propun programul de infrastructură Prima Baie, de care ar beneficia gospodăriile care au deja apă curentă. De asemenea, susțin demersurile privind accesul țăranilor asociați la piețe locale pe baza principiului lanțurilor scurte de aprovizionare și a beneficiilor ce decurg din scăderea costurilor sociale și de mediu, costuri ce nu sunt luate adecvat în calcul într-un sistem alimentar corporatist ca cel actual.
Capitolul 4. Învățământ performant. Susțin ca cercetător implementarea reformelor pentru un buget de 6% pentru Educație și de 1% pentru Cercetare, cu accent pe îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru tineri, mult mai dezavantajați ca grilă salarială față de tinerii din educație și cercetare din Occident, unde raporturile în interiorul aceleași profesii sunt mai echitabile. Fără investiții în educație și mai ales în cercetare, România riscă să rămână o țară subdezvoltată, nu doar din cauza corupției, ci mai ales din cauza politicilor economice deficitare bazate pe forță de muncă ieftină.
Capitolul 6. Sănătatea publică la noi pune prea puțin accentul pe prevenție. Susțin încurajarea creării de spații publice și verzi, baze sportive, sporirea numărului de ore de educație fizică și îmbunătățirea calității lor, sprijinirea cluburilor sportive publice și a activității fizice în programele de tip Școală după Școală. Dacă prin activism civic, am reușit menținerea unor parcuri și a unor alei pietonale, dar și crearea altora noi, prin participare politică ar trebui să ridicăm ștacheta.
Capitolul 8. Energia și Mediu: Militez pentru îmbunătățirea legislației pentru a crește cantitatea de deșeuri colectate selectiv și procentul de reciclare. În ceea ce priveşte protecţia mediului, protejarea resurselor naturale este prioritară. În acest sens, susţin tranziţia către economia circulară prin implementarea soluţiilor „zero deşeuri”. Această implică o schimbare de paradigmă în gestionarea deşeurilor prin promovarea acestora ca resurse, cu focus pe prevenirea apariţiei deşeurilor, prin modificări aduse la nivel de design, producţie, consum şi recuperarea resurselor într-un mod sigur şi sustenabil, fără incineratoare sau alte tehnologii toxice. Susţin dezvoltarea pieţei de materii prime secundare, proiectarea durabilă a produselor, dezvoltarea reţelelor de reparaţii, mineritul urban, selectarea si colectarea la sursă, instrumente economice precum „plătești pentru cât arunci” şi obţinerea energiei prin conversia anaerobă a biodeșeurilor în biogaz. De asemenea, voi susţine implicarea cetăţenilor, transparentizarea şi responsabilizarea Autorităţilor Publice Locale. Susțin drepturile sistemului informal de colectare, ca măsură de justiție socială și de mediu.
Susțin o legislație la nivel național care să conducă la interzicea cianurii în minerit și a metodei fracturării hidraulice. Mă voi implica în dezvoltarea alternativă a localităților care aleg un viitor fără minerit de suprafață.
Capitolul Social – program ce trebuie să fie detaliat în cadrul USR: Locuire și dezvoltare urbană integrată
– România are un stoc de 10 ori mai mic față de media UE de locuințe publice. Susțin reglementarea chiriilor, creșterea stocului de locuințe accesibile, cât și criterii pentru locuințe sociale care să nu discrimineze categoriile cele mai vulnerabile.
– Propun realizarea și normarea cadrului pentru intervenția Consiliilor Locale în controlul prețurilor imobiliare, având ca scop principal evitarea speculațiilor imobiliare, posibilitatea achiziției și vânzării de terenuri în scopul îndeplinirii obiectivelor sociale, educationale, recreaționaleșți într-o altă procedură pentru dezvoltarea de cartiere în „greenfield” incluzând realizarea în avans a infrastructurii necesare. Cer corectarea cadrului legislativ pentru ca prin metoda parcelării cascadate să nu mai ajungem de la POT 20% la POT 51% și să închidem astfel porțile speculative ale antreprenorilor mari spre supradensificare și schimbarea profilului urban.
Related Posts
6 pe Stânga. Ionuț Vulpescu (PSD): „E ușor să faci dușman din stat și din angajații săi, din pensionari și asistați.” →
6 pe Stânga. Ioana Corina Miu (PSR): „Mi-ar fi plăcut să nu duc grija zilei de mâine.” →
6 pe Stânga. Zbăganu (PSR): „Deja am ajuns să avem trăsăturile unei colonii de tip clasic.” →
Comentarii recente