Puncte de vedere

Published on martie 16th, 2014 | by Alexandru Mamina

0

Când vine Maidan-ul peste tine

            În ultimele luni am tot auzit cum la Kiev, în aşa-numitul Maidan, oamenii luptau pentru libertate şi democraţie, pentru emanciparea de sub dominaţia Rusiei hrăpăreţe şi integrarea în structurile prietenoase ale Occidentului. Luptau cu bâte, lanţuri şi sticle incendiare, cu căşti pe cap şi cagule pe faţă, într-o manieră căreia nu i se poate contesta eficienţa.

În cazul acesta, multor politicieni şi jurnalişti violenţa le apărea justificată, legitimă, deoarece se îndrepta împotriva unui preşedinte etichetat prosus, adică principial rău. S-a ocultat astfel extremismul unor organizaţii precum Svoboda (Libertatea) sau Pravy Sektor (Sectorul de Dreapta), care alimentează acum cu personal inclusiv nou înfiinţata Gardă Naţională – un fel de unitate paramilitară învestită cu atribuţiile autorităţii publice.

Ca o ironie însă, de câteva zile politicienii şi jurnaliştii autohtoni se oripilează în legătură cu Jobbik (Alianţa Tinerilor de Dreapta – Mişcarea pentru o Ungarie mai Bună), care s-a implicat într-un marş la Târgu Mureş în buna tradiţie a separatismului maghiar, înregistrându-se cu acea ocazie şi câteva îmbrânceli cu jandarmii. Ei condamnă acum naţionalismul agresiv al Jobbik şi înclinaţia către violenţă, pentru că, nu-i aşa, este inacceptabil să mărşăluieşti cu chipul acoperit şi să ataci forţele de ordine. Cu atât mai inacceptabil este să dispui de o formaţiune paramilitară, tot o Gardă cum s-ar zice, doar că de data asta se numeşte Maghiară.

Cu alte cuvinte, condamnăm în ograda proprie ceea ce elogiam în curtea lui Viktor Ianukovici. Acolo violenţa era bună deoarece servea interesele occidentale, aici devine încălcarea ordinii publice. Naţionalismul era lăudabil ca rusofobie, însă deranjează când se manifestă ca antiromânism. Dacă înarmarea civililor în Ucraina trecea drept gest de rezistenţă eroică, în România este considerată un atentat la adresa siguranţei naţionale.

Aşa se întâmplă când vine Maidan-ul peste tine, sau corect perspectiva Maidan-ului, pentru că acţiunile Jobbik, în comparaţie cu ce fac Svoboda şi Pravy Sektor, par mai degrabă nişte serbări câmpeneşti. Potenţialul agresiv totuşi există, mai ales când nemulţumirea socială se intersectează cu resentimentele naţionale. În aceste condiţii, a cauţiona extremismul la alţii constituie deja o manevră păguboasă, dar a-l blama apoi când te ameninţă pe tine reprezintă o ipocrizie lamentabilă.

Tags: , , , , , , , ,


About the Author

Alexandru Mamina este cercetător ştiinţific I la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române, în cadrul căruia coordonează „Atelierul pentru studiul ideilor politice contemporane”. Autor al lucrărilor Societate, instituţii, reprezentări sociale – studii de istoria mentalităţilor şi a imaginarului, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1998 ; Manual de istorie pentru clasa a VII-a (coautor), Bucureşti, Corint, 1999; Caietul elevului pentru clasa a VII-a (coautor), Bucureşti, Corint, 2000; Manual de istorie universală pentru clasa a XI-a (coautor), Chişinău, Prut Internaţional, 2001; Dimensiunea religioasă a gândirii contrarevoluţionare franceze, Bucureşti, Corint, 2002; Structurile intelectuale ale romantismului revoluţionar şi contrarevoluţionar. Cazurile istoricilor francezi, germani, români, Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2007; Paradigme revoluţionare în secolul al XIX-lea (tipuri europene şi manifestări româneşti), Bucureşti, Editura Academiei, 2008; Social-democraţie şi cultură. De la marxism la postmarxism, Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2010; Redefinirea identităţii. Pentru o social-democraţie critică, Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2010; Marxismul occidental şi marxismul oriental (ideile, societatea, cultura), Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2011; Capitalism şi democraţie. Principii, structuri, evoluţie (coordonator), Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2013, *** Cunoaştere şi creaţie: orientări caracteristice în cultura modernă, Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2015, Familii politice și familii culturale, Târgoviște, Cetatea de Scaun, 2017, Războiul revoluționar (de la ridicarea în masă la gherila), București, Ed. Militară 2019, Morfologia protestului cultural. Romantism, avangardă, folk-rock, București, Ed. Academiei 2019. A publicat articole de specialitate în „Revista Istorică”, „Studii şi Materiale de Istorie Modernă”, „Revue Roumaine d’Histoire”, „Polis” etc., în periodicele „Cuvântul”, „Cultura”, pe site-ul Critic Atac şi în revista „La Penseé Libre”, care apare în format electronic.



Comments are closed.

Back to Top ↑